Polonia preia din luna mai președinția Consiliului, iar în mandatul lui Andrei Duda se va discuta despre reformele ONU, în vederea eficienței într-un climat tot mai tensionat, de conflicte, dezinformări, dictaturi, ce creează confuzie în privința garanților legilor internaționale și ale misiunilor de apărare ale drepturilor omului.
ONU, în imposibilitate de a-și desfășura misiunile
În următoarea perioadă, ONU se va concentra pe desfășurarea evenimentelor din Siria, cu precădere, unde nu se respectă nicio rezoluție a ONU, din Orientul Mijlociu și Africa, generatoare de crize umanitare de mari proporții.
Apărarea civililor în timpul conflictelor armate este din nou temă de dezbatere aprinsă, Siria fiind țara care are mai mult de jumătate din populație refugiată sau dislocată în interior, iar criza se adâncește, cu dictatorul Bashar al-Assad ținut la putere de Rusia și Iran.
Rusia a cerut o întrunire pe tema „acțiunilor agresive ale SUA, Franței și Marii Britanii în Siria, într-o manieră neocolonialistă”. De asemenea, Rusia a acuzat cele trei țări că sponsorizează teroriști în Siria.
La rândul lor, reprezentanții celor trei țări au declarat că numai Rusia pare să nu fie convinsă de crimele comise de Bashar al-Assad asupra propriului popor și pentru a-și apăra interesele în Siria, Kremlinul a pornit o vastă campanie de dezinformare.
„Apelez la statele-membre să arate reținere în aceste circumstanțe periculoase și să evite escaladarea conflictului, ce va conduce la o și mai mare suferință pentru poporul sirian”, a subliniat secretarul general al ONU, Antnio Guterres.
În următoarele săptămâni, Consiliul va trebui să reflecteze asupra rolului de a apăra legile internaționale și să ia măsurile necesare pentru ca acestea să fie respectate, pentru că în momentul de față este în imposibilitate de a-și desfășura misiunile acolo unde este disperată nevoie.
Moscova vrea mai multe dictaturi în CS al ONU
Marea Britanie a propus ca toate statele-membre să ia măsuri pentru a implementa legile internaționale, fără să fie stopate de vreun „vot de veto nefondat pe principii internaționale”.
Vladimir Safronkov, numărul doi al misiunii Rusiei la ONU, a precizat că puterea votului de veto, pe care o are Rusia, China, Franța, Marea Britanie și SUA, este o cărămidă de temelie în arhitectura organizației și că fără acesta, ONU își va pierde stabilitatea.
Safronkov a denunțat „tentativele subterane” împotriva unor țări cu drept de veto, considerând că o revizuire a acestuia nu trebuie să facă parte din reformele ONU.
Țări membre ONU au criticat folosirea dreptului de veto în apărarea unor dictaturi, a unor sancțiuni împotriva unor țări ce încalcă flagrant drepturile omului, existând propunerea ca acest drept să fie retras membrilor Consiliului de Securitate care încalcă legile internaționale sau chiar să fie retras de tot. Rusia este prima pe lista țărilor propuse, în discuție, pentru a nu mai beneficia de dreptul de veto, fiind folosit în toate situațiile referitoare la Siria, unde Kremlinul îl menține la putere pe dictatorul Bashar al-Assad.
„Dreptul de veto este un stimul pentru Consiliul de Securitate pentru a căuta soluții de compromis. Impunerea unui veto nu este un privilegiu pentru membrii permanenți, ci o uriașă responsabilitate”, a precizat Safronkov. „Cu alte cuvinte, eliminarea dreptului de veto poate afecta balanța intereselor”, a subliniat Safrankov.
Ba mai mult, Rusia a sugerat primirea în Consiliul de Securitate al unor națiuni în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină, deși se știe că și în aceste părți ale lumii, Kremlinul susține tot dictatori. Numai așa, consideră Moscova, se va obține o decizie echilibrată în Consiliul de Securitate.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, prevede că nu va exista un consens în următorii doi ani în Consiliul de Securitate al ONU.
