Destinul Academiei a luat proporţiile unei afaceri de stat. Regele Carl al XVI-lea Gustaf a fost informat, iar directorul general al Fundaţiei Nobel, Lars Heikenstein, s-a declarat îngrijorat în faţa unei situaţii „grave şi dificile“.
Valul dezvăluirilor mişcării #MeToo a permis descoperirea, în noiembrie, a relaţiilor strânse între Academie şi „o personalitate din lumea culturii“, Jean-Claude Arnault, acuzat de violuri şi agresiuni sexuale asupra colegelor din Academie, soţiilor şi fiicelor academicienilor şi altor femei.
Violator în serie
Cotidianul „Dagens Nyheter“ a publicat mărturiile a 18 femei care afirmau că au suferit violenţe sau acte de hărţuire din partea acestui bărbat de origine franceză, căsătorit cu scriitoarea academician Katarina Frostenson. Academia a rupt relaţiile cu el şi a deschis o anchetă.
După izbucnirea afacerii la sfârșitul anului trecut, cei 18 membri ai Academiei Suedeze – instituţie fondată în 1786 şi însărcinată, din 1901, cu atribuirea premiului Nobel pentru Literatură – au păstrat tăcerea.
Niciun cuvânt despre acuzaţiile de agresiune sexuală care îl vizează pe Jean-Claude Arnault, nimic despre subvenţiile pe care i le plătea instituţia, nici despre obişnuinţa sa de a divulga numele laureaţilor Nobelului pentru Literatură înainte de a fi oficializate, sau despre rolul pe care şi-l atribuia în selectarea acestora.
Până la lovitura de trăsnet din dimineaţa zilei de vineri, 6 aprilie, când doi scriitori, Klas Ostergren şi Kjell Espmark, au anunţat că demisionează, urmaţi, câteva ore mai târziu, de fostul secretar, istoricul Peter Englund, redevenit simplu academician în 2015.
Într-un comunicat, Klas Ostergren (63 de ani), ales în 2014, şi-a justificat plecarea prin „problemele serioase“ cu care se confruntă Academia şi tentativele „de a le rezolva privilegiind consideraţii obscure în locul aplicării regulamentului“, ceea ce constituie „o trădare faţă de fondatorul său şi cel mai înalt protector“, regele Suediei, ca şi a devizei „Snille och smak“ („Talent şi gust“).
Kjell Espmark (88 de ani), unul dintre veteranii instituţiei, îi acuză pe unii dintre colegii săi că pun „amiciţia“ înaintea „integrităţii“ Academiei. Acelaşi ton şi în cazul lui Peter Englund.
Instituție în ruină
Criza a început în cadrul unei reuniuni a academicienilor ce a avut loc joi seară la Stockholm. Pe ordinea de zi – concluziile anchetei efectuate de un cabinet de avocatură pentru a face lumină în privința legăturilor dintre academicieni şi Jean-Claude Arnault.
Raportul urmează a fi publicat vineri, 13 aprilie. Cei 18 academicieni nu au reuşit să cadă de acord asupra redactării unui comunicat de presă, dar academicianul Anders Olsson a confirmat că s-a votat şi o majoritate s-a opus expulzării poetei Katarina Frostenson.
În decembrie Academia a modificat regulamentul, pentru evitarea conflictelor de interese, dar scandalul a atins proporţii inedite, aşa cum arată reacţiile din Suedia. „Dagens Nyheter“ face referire la o „catastrofă“ pentru o „instituţie în ruină“. „Este ca şi cum priveşti Turnul Babel prăbuşindu-se“, scrie „Aftonbladet“.
Academia Regală de Ştiinţe acordă premiile Nobel pentru Chimie, Fizică şi Economie, Institutul Carolina acordă premiul Nobel pentru Medicină, Academia Suedeză acordă Nobelul pentru Literatură, iar un comitet alcătuit din 5 persoane alese de Parlamentul norvegian acordă Nobelul pentru Pace.
