Utilizarea frauduloasă a fondurilor UE a reprezentat 391 de milioane de euro în 2017, sumă comparabilă cu cea înregistrată în ultimii patru ani, dar investigaţiile Oficiului european de luptă antifraudă OLAF au dus la urmăriri penale, în statele membre ale UE, în numai 45% dintre cazuri, se menţionează în raport. În acelaşi timp, între 2012 şi 2016, numai circa 15% din fondurile obţinute necuvenit au fost recuperate.
Deşi abuzurile descoperite se referă la sume minore comparativ cu bugetul anual al UE de circa 140 miliarde de euro, auditorii consideră că mare parte din fraude nu sunt raportate, mecanismul de schimb de informaţii între statele Uniunii fiind de asemenea greoi.
Fondurile de la UE merg, în cea mai mare parte, către agricultori şi proiecte în regiuni mai sărace ale blocului comunitar.
În unele cazuri, OLAF a constatat că fondurile UE au fost deturnate de politicieni sau rude ori asociaţi ai acestora, ceea ce poate reprezenta o problemă când autorităţile naţionale trebuie să instrumenteze fraudele.
Auditorii au cerut totodată Comisiei să asigure OLAF prerogative suplimentare şi au salutat decizia de creare a unui Parchet European care să se ocupe de anchetele asupra cheltuielilor UE, din 2021, dar au avertizat că lipsa de personal şi de finanţare poate face ca acesta să se bazeze în mod excesiv pe autorităţile naţionale.
Noua instituţie nu va avea jurisdicţie în ţări ca Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia, Marea Britanie sau Danemarca, care nu s-au alăturat acestei iniţiative.
