Preşedinţia română a Consiliului UE a anunţat pe Twitter că s-a ajuns la un acord între statele membre. Acesta acord va permite demararea negocierilor cu Parlamentul European pentru revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale. Modificările avut în vedere au drept obiectiv aplicarea regulilor de pe piaţa comună a energiei şi gazoductelor al căror punct de plecare se află în ţări terţe.
Această revizuire, propusă de Comisia Europeană, este percepută ca o dorinţă a executivului comunitar de a reglementa mai bine proiectul gazoductului Nord Stream 2, care este în prezent construit între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. Potrivit Bruxelles-ului, acest proiect pune în discuţie independenţa energetică a UE şi securitatea aprovizionării cu gaze naturale.
Potrivit surselor diplomatice citate de AFP, mandatul acordat preşedinţiei române reflectă o soluţie de compromis transmisă vineri de Franţa şi Germania.
“Am ajuns la un acord care nu a fost posibil decât graţie cooperării strânse între Franţa şi Germania, sub preşedinţia română a Consiliului UE” a declarat cancelarul german Angela Merkel într-o conferinţă de presă organizată la Berlin, potrivit AFP.
Franţa şi Germania au fiecare companii implicate în proiectul Nord Stream 2.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro.
