Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Jonathan Hackenbroich este policy fellow în diplomație economică la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), conducătorul Task Force-ului ECFR pentru Protejarea Europei de Coerciția Economică

Jonathan Hackenbroich este policy fellow în diplomație economică la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), conducătorul Task Force-ului ECFR pentru Protejarea Europei de Coerciția Economică

SUA ȘI CHINA POARTĂ UN RĂZBOI ECONOMIC CU EUROPA PRIN INTERMEDIUL SANCȚIUNILOR

Indiferent cine va câștiga alegerile din 3 noiembrie, politicile „America pe primul loc” ale lui Trump vor lăsa o moștenire îngrijorătoare pentru Europa.

Jonathan Hackenbroich 0 comentarii

Indiferent cine va câștiga alegerile din 3 noiembrie, politicile „America pe primul loc” ale lui Trump vor lăsa o moștenire îngrijorătoare pentru Europa. Fie că vorbim de Trump sau Biden, SUA va continua să se folosească de comerțul internațional și de sancțiunile economice pentru a-și îndeplini obiectivele politice sau pentru a avantaja companiile americane, iar China este de-abia la început în utilizarea șantajului economic pentru extinderea dominației sale globale. Sancțiunile SUA, odată îndreptate împotriva teroriștilor sau persoanelor din „state paria”, cum ar fi Iranul sau Coreea de Nord, sunt acum concentrate pe afacerile și oficialitățile europene.
 
Să luăm exemplul primarului Frank Kracht. Acesta nu și-ar fi imaginat niciodată că va fi tratat ca un terorist sau un dictator. Mai ales din cauza funcției sale politice din Sassnitz, un oraș de pe litoralul german, sau pentru deținerea responsabilității asupra portului orașului de la Marea Baltică. El este acum pasibil de sancțiuni din partea unei coaliții bipartizane din Congresul SUA, care se opune legăturilor economice puternice cu Rusia și dependenței europene pe care proiectul se presupune că ar reprezenta-o. Acesta este și cazul companiilor locale, în eventualitatea în care ele vor continua să lucreze la gazoductul germano-rus Nord Stream 2. Portul Sassnitz, care depinde în mare măsură de acest proiect, ar putea să nu supraviețuiască turbulențelor economice.
 
Mulți susțin că Nord Stream 2 este un proiect cu deficiențe sau se opun vădit construcției sale. Este posibil să existe argumente bune în spatele acestor puncte de vedere. Însă este puțin probabil că criticii Nord Stream vor susține amenințările extrateritoriale împotriva unor afaceri sau oficialități, mai ales cele venite din partea unei țări care pretinde că este un aliat apropiat al Europei.
Chiar și criticii Nord Stream trebuie să accepte faptul că acesta este doar unul dintre exemplele utilizării șantajului economic de către Washington. În septembrie, administrația Trump a impus măsuri împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Fatou Bensouda, blocându-i accesul la conturile bancare și cardurile de credit, pentru simplul motiv că aceasta investiga presupuse crime de război ale SUA. În același timp, o dispută mai veche asupra subvențiilor din sectorul aerian s-a intensificat anul trecut, atunci când Washington a impus tarife de 7 miliarde de euro asupra importurilor europene, în detrimentul producătorilor de vin, brânză și ulei de măsline din Franța, Italia și Spania.
Ceea ce este îngrijorător este că SUA nu este singura țară cu un astfel de comportament. China s-a folosit și ea de amenințarea unor tarife punitive asupra exporturilor de mașini germane ca metodă de consolidare a propunerii Huawei pentru construcția unei infrastructuri 5G în această țară. În aprilie, China a amenințat și că va reduce aprovizionarea cu materiale medicale în Țările de Jos, pentru a o forța să reconsidere schimbarea numelui reprezentanței sale din Taiwan. Modul în care China a tratat anumite țări, inclusiv Canada și Australia, care „nu s-au comportat corespunzător” în ochii Beijingului, demonstrează că aceasta ar putea apela în curând la măsuri și mai dure de constrângere a politicii europene.
 
Pentru afacerile europene, situația se înrăutățește și mai mult. Controalele la exporturi, atât din partea Chinei, cât și a Statelor Unite, pot fi folosite pentru a controla comerțul Europei cu țări terțe neafiliate. Regulile de reexport prevăd că afacerile bazate în UE trebuie să solicite permisiunea Beijingului sau a Washingtonului pentru a-și exporta bunurile pe anumite piețe. Aceste constrângeri asupra exportului de produse europene se pot aplica deoarece un număr mic de produse componente din lanțul lor de aprovizionare a provenit din aceste țări.
Opțiunile Europei în fața acestei presiuni extrateritoriale sunt reduse. Cu toate acestea, există posibilitatea ca ea să-și îmbunătățească arsenalul.
 
Europenii ar putea crea o Bancă Europeană de Export (BEE) pentru a face posibil comerțul pe care sancțiunile financiare americane încearcă să-l diminueze. Importanța centrală a dolarului și a sistemului financiar american pentru comerț și finanțarea de proiecte duce la vulnerabilizarea frecventă a companiilor și instituțiilor din UE, chiar și atunci când acestea nu sunt implicate în mod explicit în comerțul UE-SUA. Acest lucru le-ar acorda statelor membre UE o sursă comparabilă de sprijin și, în orice dispută cu SUA sau China, ele ar fi „prea mari pentru a fi sancționate”. De asemenea, ar elibera Europa de dependența sa de dolar și ar facilita comerțul cu țări ca Rusia, lucru care până acum provoca ostilitate din partea Beijingului și a Washingtonului.
 
Valuta digitală i-ar putea conferi Europei o libertate și mai mare pe termen mediu și ar reduce dependența de sistemul financiar american. Urmând exemplul Chinei, care dezvoltă o valută digitală extrem de avansată ce va aduce partenerii de tranzacție în rețeaua sa de plăți, Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea stabili propria sa infrastructură de plată pentru un euro digital. Acest lucru ar reduce riscul dezvăluirii extinse a datelor provenite din tranzacții și ar crește suveranitatea Europei în infrastructura de plată.
 
Este, de asemenea, timpul ca europenii să afle adevăratele impacturi financiare ale agresiunii economice desfășurate de China și Statele Unite. Un raport obișnuit al UE ar putea să calculeze costul și dezavantajele impuse asupra companiilor europene și să analizeze procentajul exact al cotei de piață pierdute de Europa în fața competitorilor globali cum este China, ca rezultat al unei politici unilaterale de sancțiuni. Europa ar putea apoi să aplice taxe asupra companiilor chineze sau americane de pe piața europeană pentru a corecta distorsiunea pieței.
 
Realitatea este că, într-o lume din ce în ce mai divizată, Europa nu mai poate să stea deoparte în timp ce țări terțe îi dictează în mod agresiv politica, îi urmăresc statele membre și îi subminează figurile centrale din organizații internaționale cum este Camera de Comerț Internațională (ICC). În aceste situații, UE și membrii săi individuali ar trebui să fie pregătiți să dezvolte și să utilizeze opțiuni noi și posibil mai conflictuale pentru apărarea pieței lor.
 
Jonathan Hackenbroich este policy fellow în diplomație economică la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) și conducătorul Task Force-ului ECFR pentru Protejarea Europei de Coerciția Economică.
 
 

Comentarii

loading...