Proiectul Nord Stream 2 este criticat atât de SUA, cât și de Uniunea Europeană, pe motiv că sare Ucraina din programele energetice rusești. Germania a susținut întotdeauna că este „pur comercial”, în consecință „nu trebuie politizat”, dar a susținut în nenumărate rânduri că Ucraina nu poate fi abandonată.
Înainte de întâlnire, Putin i-a adus aminte Germaniei că este cel mai mare beneficiar al gazelor rusești și Uniunii Europene că primește gaze prin Germania, de 50 de ani, fără întrerupere.
„În toți acești 50 de ani, Rusia a contribuit la siguranța energetică a întregului continent european”, a precizat Putin.
Cu toate aceste semnale, Angela Merkel şi preşedintele rus nu au făcut niciun progres clar pe tema gazoductului Nord Stream 2.
Cei doi lideri, care s-au întâlnit în cadru bilateral oficial pentru prima oară după anexarea Crimeii de către Rusia, nu au progresat nici pe temele conflictelor din Siria şi Ucraina, și a relaţiilor cu Iranul.
După convorbiri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peșkov, a declarat că nu s-a ajuns la niciun acord în urma dialogului de la castelul Meseberg, însă a dat de înțeles că „se lucrează” în acest sens.
SUA insistă ca Germania să oprească construcția Nord Stream 2
„Este necesar să se ia măsuri împotriva posibilelor atacuri neconcurenţiale şi ilegale din partea unor terţe ţări, pentru încheierea în cele din urmă a acestui proiect”, a spus Peșkov, fără a preciza despre ce măsuri este vorba. El a susţinut că nu s-au discutat eventualele sancţiuni americane împotriva firmelor participante la construcţia noii magistrale de transport a gazelor, care trebuie dată în folosință în 2019.
Statele Unite insistă ca Berlinul să oprească construcţia conductei pe sub Marea Baltică, susţinând că aprovizionarea directă a Germaniei cu gaze ruseşti va creşte dependenţa energetică a ţării de Moscova. Merkel a insistat că Ucraina trebuie să joace în continuare un rol în aprovizionarea Europei cu gaze din Rusia şi după ce o parte din transportul gazelor va fi preluat de viitoarea magistrală.
Cât privește Siria, preşedintele Rusiei a cerut suplimentarea asistenţei umanitare şi a descris fluxul de migranţi sirieni către Europa ca pe o „povară enormă”, insistând ca aceștia să se întoarcă în țară, unde sunt create condițiile primirii lor.
Numai că refugiații sirieni nu vor să se întoarcă sub regimul lui Bashar al-Assad, ținut la putere de Kremlin.
La nuntă, cu cazacii
Vladimir Putin a onorat sâmbătă invitația la nuntă a șefei diplomaţiei austriece, Karin Kneissl, care şi-a atras un val de critici pentru gestul ei, în contextul în care Austria deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Preşedinta comisiei de politică externă a Parlamentului de la Kiev, Hanna Hopko, a precizat că „din acest moment, Austria nu mai poate fi un mediator în Ucraina”.
Avionul preşedintelui Vladimir Putin a aterizat pe aeroportul oraşului austriac Graz. El a apărut apoi la nunta lui Karin Kneissl cu un buchet de flori şi însoţit de o trupă de solişti cazaci care le-au cântat mirilor o serenadă. Putin a dansat și mireasa. Prezența preșe-dintelui rus la nuntă a fost pe placul companiei OMV, implicată în proiectul Nord Stream 2 și care consideră proiectul „de o importanță strategică critică pentru Europa”.
Printre invitaţii la nuntă s-au numărat şi cancelarul conservator austriac Sebastian Kurz, precum şi vice-cancelarul Heinz Christian Strache, liderul partidului de extremă dreapta FPOe, care a promovat-o pe Karin Kneissl în funcţia de ministru de Externe.
