Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Lituania, Estonia și Letonia vor baze militare americane permanente

Lituania, Estonia și Letonia vor baze militare americane permanente

Țările baltice i-au cerut lui Donald Trump să le includă în scutul antirachetă

Liderii ţărilor baltice, aflați la Washington, i-au cerut președintelui american, Donald Trump, să trimită mai multe trupe și rachete Patriot, pentru a apăra de Rusia flancul estic al NATO.

Adina Mutar 0 comentarii

 
Preşedinţii Lituaniei - Dalia Grybauskaite,  Estoniei - Kersti Kaljulaid şi Letoniei - Raimonds Vejonis au cerut ca țările lor să fie incluse în scutul antirachetă american, necesitând introducerea rachetelor Patriot în apărare.

„Sper că Statele Unite şi ceilalţi aliaţi vor înţelege că spaţiul aerian al statelor baltice trebuie să fie protejat şi apărat mai bine”, a declarat preşedintele lituanian, Dalia Grybauskaite. „Este important ca trupele SUA să staționeze în baze permanente, pe sistem rotațional, în toate statele baltice”, a subliniat Grybauskaite.

    În contra aventurismului Rusiei

Anul trecut, NATO a desfășurat patru batalioane multinaționale în Polonia și statele baltice și a trimis o baterie Patriot în Lituania, pentru exerciții, cu scopul de a descuraja „aventurismul Rusiei”. În luna iulie, vicepreşedintele american, Mike Pence, a vorbit despre posibilitatea ca SUA să amplaseze rachete Patriot în Estonia.

Statele baltice au fost profund îngrijorate de declaraţiile lui Donald Trump, în perioada campaniei prezidenţiale din SUA, privind presupusa lipsă de relevanţă a NATO şi reticenţa iniţială de a-l critica pe preşedintele rus, Vladimir Putin.

Însă aceste temeri s-au atenuat după ce Administraţia Trump a furnizat rachete antitanc Ucrainei şi a sporit finanţarea pentru forţele americane din Europa. Totuși, un sondaj de opinie efectuat anul trecut în Lituania a arătat că două treimi din populație încă nu aveau încredere în Donald Trump.

Recent, expulzarea celor 60 de spioni ruși din SUA, în solidaritate cu Marea Britanie, unde a avut loc tentativa de asasinat cu neurotoxină asupra fostului ofițer GRU Serghei Skripal, atribuită Kremlinului, a sporit vertiginos încrederea în America.

„Probabil că analiștii lui Trump l-au convins că singura formă de comunicare de care ascultă Putin este una de forță”, apreciază Simas Celutka, de la Institutul de Analize Politice din Vilnius. Un fapt știut de țările fostului bloc sovietic, de unde și îngrijorarea permanentă că, fără o opoziție clară, Putin va acționa în felul expansiv al liderilor sovietici.

    Import de gaz lichefiat din SUA

Trump și-a păstrat cerința ca toate țările care doresc sprijin militar din partea SUA să-și mărească procentul acordat apărării, până la 2%. Summitul Baltic-SUA va include şi un forum de afaceri în cadrul căruia Lituania plănuieşte să semneze un acord privind creşterea importurilor de gaz lichefiat din SUA pentru a-şi reduce dependenţa de firma rusească de stat Gazprom.

Între timp, flotila Rusiei din Marea Caspică a fost relocată din Astrahan în Kaspiisk, Daghestan, a anunţat ministrul Apărării rus Serghei Şoigu. Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiune, a subliniat Serghei Şoigu.

Moscova atribuie un rol major flotilei sale în Marea Caspică, dată fiind disputa privind împărţirea acestei mări, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane.

Un alt punct de discuție al întâlnirii de la Casa Albă a fost posibilul război economic dintre SUA și Europa, un element de mare îngrijorare pentru țările baltice, care și-au recăpătat independența față de Rusia în 1991 și au aderat la UE și la NATO în 2004.

O posibilă ruptură între SUA și Europa va lovi direct țările vecine cu Rusia și le va lăsa fără apărare în fața tendinței actualului lider de la Kremlin de a reface „imperiul” sovietic.

Comentarii

loading...