Executivul comunitar a ajuns în schimb la un compromis cu Roma privind controversatele ei planuri bugetare, care cuprind iniţiative costisitoare, precum o cota unică de impozitare şi un venit de bază pentru cei nevoiaşi, Comisia Europeană renunţând ”în acest stadiu” la declanşarea procedurii de deficit excesiv împotriva Italiei.
Aceasta pentru că acţiunile prea dure împotriva statelor membre pot da un imbold euroscepticilor, mai ales ”dacă este ignorată complet atmosfera de ansamblu în UE (…), ori dacă este ignorată ascensiunea naţionalismului”, a avertizat comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, vorbind despre o ”alegere strategică”. El a sugerat ca o astfel de abordare ”flexibilă şi inteligentă” să fie adoptată şi faţă de alte state ale UE.
După anunţul venit de la Bruxelles, oficialii guvernului italian au fost neobişnuit de tăcuţi. Totuşi, Francesco Uva, un parlamentar membru al partidului de guvernământ Mişcarea 5 Stele, a descris acest deznodământ drept un ”succes istoric”, întrucât executivul de la Roma a reuşit să evite acţiunea disciplinară din partea CE şi poate în acelaşi timp să-şi pună în aplicare promisiunile electorale. ”Datorită dialogului nostru constructiv cu Bruxelles-ul, am reuşit să dovedim că austeritatea nu este un destin inevitabil pentru ţara noastră”, a menţionat el într-o declaraţie.
În urma acestui compromis, guvernul italian format din partidul de extremă dreapta Liga şi formaţiunea antisistem Mişcarea 5 Stele s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 2,04% din PIB, de la 2,4% cât era prevăzut în bugetul contestat de Comisia Europeană. Dar această ţintă de deficit rămâne totuşi mult peste cea de 0,8% acceptată de fostul guvern de la Roma pentru a stăvili creşterea datoriei publice a Italiei, ajunsă la 131% din PIB. Ca regulă generală, Comisia Europeană cere guvernelor statelor UE să menţină un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB şi un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB.
Dar compromisul cu Italia face probabil ca şi Franţa să beneficieze de un tratament similar din partea Comisiei Europene, în contextul în care promisiunile făcute de preşedintele Emmanuel Macron după protestele ”vestelor galbene” riscă să crească anul viitor deficitul bugetar francez chiar peste pragul de 3% din PIB.
