Ayatolahul Ali Khamenei a ordonat pregătirea pentru creşterea capacităţii de îmbogăţire a uraniului în cazul în care acordul atomic cu marile puteri este anulat după retragerea SUA.
Iranul a informat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) demararea unui plan de dezvoltare a capacităţii sale pentru îmbogăţirea de uraniu, a declarat vicepreşedintele iranian Ali Akbar Salehi.
Se așteaptă
decizia lui Trump
SUA și Israelul se pregătesc să atace facilitățile nucleare ale Iranului, pentru a stopa programul militar. Președintele american, Donald Trump, va trebui să decidă răspunsul SUA la acțiunile Teheranului, mai ales în perspectiva întâlnirii cu liderul nord-coreean, de la 12 iunie, pe care trebuie să-l convingă de seriozitatea Americii când este vorba de programe nucleare militare.
Timpul este scurt pentru decizia unei intervenții militare. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, se află în turneu în Europa, unde s-a întâlnit cu liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii, pentru a obține susținere în „dosarul nuclear iranian”, acuzând Teheranul că nu avea de gând să renunțe la programul armelor nucleare, ci doar să câștige timp pentru a se redresa economic, să poată investi masiv după încetarea acordului.
Decizia Iranului de a relua îmbogățirea uraniului când liderii europeni susțineau acordul semnat în 2015 are legătură cu anunțul puternicei firme Peugeot că își suspendă activitatea de la Teheran, pentru a nu intra pe lista sancțiunilor SUA, ce intră în vigoare din august.
Mai multe companii occidentale, dar și din Rusia, piloni ai economiei europene, și-au anunțat retragerea ca investitori, ceea ce a alarmat Teheranul. Acum, conducerea iraniană merge pe șantaj, expunându-se riscului de a intra în război nu numai cu Israelul.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța nu va sprijini militar Israelul, în cazul în care va intra în conflict armat cu Iranul. Însă nu se poate anticipa ce alte țări, membre NATO, vor fi atrase într-un asemenea conflict.
Ministrul Apărării israelian, Avigdor Lieberman, a avertizat comunitatea internațională că Iranul contribuie la o mare parte a activităților teroriste, nu numai regional, dar în întreaga lume, fiind cel mai mare sponsor al organizațiilor extremiste.
Israelul a început deja o serie de operațiuni premergătoare unui atac direct. Două avioane F35 au survolat facilitățile nucleare din Iran, suspectate că au reluat activitățile de îmbogățire a uraniului, fără să fie detectate de radarele iraniene.
Această operațiune a provocat schimbarea comandantului Cartierului general al Forțelor aeriene, generalul Farzad Ismail, cu adjunctul său, generalul Alireza Sabahi Fard.
Agenți Mossad au asasinat doi emisari iranieni
Într-o altă operațiune, agenți Mossad au asasinat doi membri ai Gărzii Revoluționare Iraniene ce intraseră în Libia din Tunisia, anunță publicația Al Arabiya.
Cei doi iranieni încercau să ajungă la o înțelegere cu anumite miliții din Libia, care controlează zonele de extracție a uraniului, oferindu-le sprijin financiar și militar, în schimbul obținerii uraniului.
Cei doi membri ai Gărzilor Revoluționare stabileau o celulă de coordonare între regimul de la Teheran și milițiile libiene. Ei au fost urmăriți de Mossad de când se aflau în Tunisia și au fost uciși când au intrat în Libia.
Ieri, ministrul israelian al Informaţiilor, Yisrael Katz, a făcut apel la formarea unei coaliţii militare împotriva Iranului dacă Teheranul se abate de la acordul internaţional privind activităţile sale nucleare şi dacă procedează la îmbogăţirea de uraniu în scopuri militare.
În această ultimă ipoteză, „este nevoie de o luare de poziţie din partea preşedintelui SUA şi a întregii coaliţii occidentale – ţările arabe şi Israelul ar face desigur parte -, însemnând în mod clar că, dacă iranienii reiau îmbogăţirea la un nivel militar, va fi formată o coaliţie militară împotriva lor’”, a declarat Katz.
Teheranul a susţinut în mod constant că activităţile sale nucleare sunt civile. După gradul său, îmbogăţirea poate servi în scopuri civile sau militare.
