În timp ce Bruxelles-ul se pregătește să lanseze o procedură contra Italiei pentru nerespectarea regulilor bugetare, Matteo Salvini, vicepremierul italian și ministru de Interne, cere reformarea acestor reguli. Comisia Europeană a adresat săptămâna trecută o scrisoare autorităților de la Roma cerând „clarificări”, așa cum prevăd regulile comunitare atunci când datoria publică a unei țări a Uniunii Europene depășește pragul de 60% din produsul intern brut (PIB) și guvernul nu o reduce. Dacă alte țări ca Franța (al cărei deficit va depăși în acest an pragul de 3%), Belgia și Cipru au primit deja scrisori similare, situația Italiei pare mai complicată. Datoria publică italiană, care a atins 132,2% din PIB anul trecut, ar putea să crească la 133,7% în acest an și la 135,2% în 2020, potrivit ultimelor estimări ale Comisiei. Iar majoritatea previziunilor de creștere a PIB-ului italian pentru acest an sunt net inferioare cifrei de 1% prevăzute de Roma la sfârșitul anului trecut. În principiu, guvernul italian avea termen până vineri să răspundă, dar Salvini, omul forte al politicii italiene, al cărui partid populist, Liga, a câștigat alegerile europene în țara sa, nu pare decis să facă eforturi. „Toată energia mea va fi folosită pentru schimbarea acestor reguli vechi”, a declarat Salvini. La 5 iunie, Comisia Europeană va proceda la o nouă evaluare a situației bugetare a Italiei, luând în considerare „elementele pertinente” pe care le va prezenta Italia pentru a explica deteriorarea recentă a finanțelor publice. Însă, dacă Roma va ignora apelurile repetate ale Comisiei pentru redresarea finanțelor publice, Bruxelles-ul ar putea deschide o procedură pentru deficit excesiv contra Italiei. Ceea ce se traduce, teoretic, printr-o amendă reprezentând 0,2% din PIB (circa 3,5 miliarde euro în cazul italian). O astfel de amendă nu a fost aplicată niciodată și procesul, îndelung în sine, este politic improbabil. Această decizie de a angaja procedura disciplinară revine miniștrilor de Finanțe ai Uniunii, care se vor reuni pe 8 și 9 iunie. Dosarul finanțelor publice italiene se află deja pe ordinea de zi a acestei reuniuni. Anul trecut, după luni de discuții, adesea tensionate, Roma și Bruxelles-ul au ajuns la un compromis, autorizând cu totul excepțional Italia să nu reducă deficitul său structural. Acordul prevedea o ușoară diminuare a datoriei în 2019 pe baza previziunilor optimiste de creștere.
Salvini pare însă decis să meargă spre o confruntare cu Bruxelles-ul, cu restul zonei euro, pentru a-și impune politica sa partenerului de coaliție guvernamentală, Mișcarea 5 Stele. Sâmbătă, Salvini a promis că nu va ceda și va fi „mai încăpățânat” în ce privește confruntarea bugetară cu Bruxelles-ul.
Scrisoarea discordiei
După acuzațiile Bruxelles-ului, a fost trimisă o scrisoare de răspuns a guvernului italian. În textul semnat de ministrul Economiei, Giovanni Tria, referința la reducerile sociale în 2020-2021 a fost negată mai târziu, ceea ce a suscitat criticile vicepremierului Luigi Di Maio și a provocat intervenția prim-ministrului, Giuseppe Conti. Scrisoarea de patru pagini adresată vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și comisarului pentru Afaceri Externe, Pierre Moscovici, este însoțită de un document de peste 50 de pagini care analizează factorii pertinenți ce influențează performanța datoriei publice în Europa.
Scrisoarea divulgată și apoi dezavuată, publicată în versiune provizorie, apoi modificată de ministrul Finanțelor și de premier, a degenerat într-un episod care ar putea afecta relațiile cu UE și cu Comisia Europeană și a iscat acuzații între aliați. Presa italiană se întreabă: „Ce mână se ascunde în spatele scrisorii lui Tria către UE?”. Șeful guvernului a promis un discurs pentru luni în declarațiile pe care le-a făcut agențiilor de presă înainte de a corija ultima versiune a scrisorii de răspuns către Comisie și de a o trimite la Bruxelles. Conte a vorbit la telefon cu ministrul Tria „și a acceptat să solicite toate verificările, inclusiv judiciare, în așa fel încât cel responsabil de scurgerea de false informații să-și asume responsabilitățile”, arată Corriere della Sera.