Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Trasarea sferelor de influență, Ucraina sau Siria, ce va alege Moscova?

Trasarea sferelor de influență, Ucraina sau Siria, ce va alege Moscova?

Trump și Putin, față în față. Visul secret al președintelui american

Relația lui Donald Trump cu Rusia este marele mister care umbrește mandatul său prezidențial. Iar întâlnirea față în față cu Vladimir Putin nu l-a elucidat.

Adina Mutar 0 comentarii

Nimeni nu a avut așteptări foarte mari de la acest summit, menit doar să deschidă o cale de ameliorare a relațiilor, nu să rezolve divergențele mari, ci pe cele mici, de „etichetă”, cum ar fi confiscarea unor proprietăți diplomatice, expulzarea unor spioni. Sau, cum a subliniat ambasadorul american la Moscova, Jon Huntsman, „este important să începem un dialog”.

Trump a declarat că va discuta despre Siria și alte părți ale Orientului Mijlociu, despre Ucraina și despre proliferarea armelor nucleare, SUA și Rusia deținând 90% din capabilitățile nucleare din lume, iar asta este „un lucru rău”. Însă, în general, era sigur că va stabili o „relație bună” cu Vladimir Putin.

    

Războaiele Orientului Mijlociu

La rândul său, președintele rus s-a arătat prietenos în remarci față de oponentul său american, dar s-a arătat sceptic cu privire la îmbunătățirea spectaculoasă a relațiilor, atât timp cât „există o conspirație în SUA și Europa care se opune unui dialog constructiv”.

Și totuși, la debutul întâlnirii, s-a arătat dispus pentru negocieri majore.

„A sosit timpul să se abordeze subiecte multinaționale dificile, să se discute în detaliu relațiile bilaterale și probleme dureroase ale lumii”, a declarat Putin.

Nici Trump, nici Putin nu păreau relaxați, atmosfera fiind descrisă de jurnaliștii prezenți ca fiind rece, distantă.

Intenția președinților a fost de a stabili clar „sferele de influență”, pentru a se evita eventuale ciocniri. În acest context, surse apropiate evenimentului, pentru care au existat numeroase întâlniri în culise, afirmă că și SUA și Rusia trebuie să facă un compromis în privința Siriei și Ucrainei. Adică, SUA nu va mai avea „îngrijorări” cu privire la păstrarea la putere a regimului Assad, dacă Crimeea se întoarce la Ucraina.

Sau Rusia va păstra Ucraina ca sferă de influență, dar se va restrânge în Siria și va contribui la înlăturarea trupelor iraniene și a milițiilor șiite. Ceea ce înseamnă căderea regimului Assad, rămas fără armată.

În acest context, Israelul are așteptări mari din aceste discuții la nivel înalt, decis să elimine pericolul iranian de la granițele sale.

Benjamin Netanyahu a pus armata în stare de alertă de luptă și chiar a efectuat un atac asupra unei baze iraniene din Siria, în noaptea de dinaintea întâlnirii. Aceasta după ce a fost dezvăluit „Proiectul Iran”, de cooperare militară între SUA și Israel pentru a stopa și elimina expansiunea Teheranului în Orientul Mijlociu.

Un punct fierbinte, la care Vladimir Putin nu are cum să se ralieze, considerând Iranul „un partener economic și strategic” la care nu va renunța.

    

Aspirant la Premiul Nobel pentru Pace

Conform unor surse din organizarea evenimentului, Donald Trump a vrut ca întâlnirea cu Putin să aibă loc la Casa Albă, iar președintele rus să fie primit cu mare onor. Consilierii l-au avertizat că ar isca și mai multe controverse, atât timp cât expansiunea NATO are loc ca o contramăsură la acțiunile agresive ale Rusiei.

Lui Trump nu i-a convenit deloc Helsinki – Sala Gotică a palatului prezidențial – ca loc de întâlnire, din cauză că „nu are suficientă strălucire”. Inițial, a avut de gând să facă din acest summit un show internațional. Însă a fost sfătuit să se rețină de la spectacol.

Visul său secret este să primească Premiul Nobel pentru Pace, ori datorită denuclearizării Coreii de Nord, ori pentru deminarea „războiului rece” cu Rusia. Pentru asta, Putin ar trebui să-i facă „o favoare”, să se retragă din Siria sau din Ucraina. Deci, mai bine stă la capitolul Coreea de Nord. Deocamdată.   

 

Putin a întârziat și de data asta

Avionul prezidenţial al lui Vladimir Putin a aterizat pe aeroportul din Helsinki cu aproape o oră întârziere, ceea ce a dus la schimbarea orei de întâlnire cu președintele american.

Potrivit programului evenimentului, anunţat de Casa Albă, întrevederea între Trump şi Putin era programată să înceapă în jurul orei 13.20 şi urma să dureze o oră şi jumătate. Donald Trump, avizat de întârziere, nu a părăsit hotelul decât când a fost anunțat că președintele rus se îndreaptă spre palatul prezidențial. 

Vladimir Putin are acest obicei necavaleresc, de a-și lăsa interlocutorii să aştepte, aparent fiind o tactică prin care îşi manifestă dominaţia faţă de alţi lideri. În 2014, la o întrevedere cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Putin a lăsat-o să aştepte timp de patru ore şi 50 de minute, potrivit unei statistici publicate de The Guardian.

Barack Obama, predecesorul lui Trump la Casa Albă, a fost nevoit să aştepte 40 de minute până când Putin a sosit la o întrevedere, în 2012, în timp ce Papa Francisc a aşteptat 50 de minute. Preşedintele Rusiei a întârziat 14 minute la întrevederea cu regina Marii Britanii, Elizabeth a II-a, în anul 2003.

 

Rușii au bifat încă o victorie

Analiștii ruși au considerat din start întâlnirea Trump-Putin ca pe o victorie a Moscovei. În opinia acestora, nu numai că Trump „ a fost adus” la negocieri directe cu Rusia privind Siria, dar mai ales pentru faptul că președintele american l-a numit pe Putin „competitor” pe scena internațională.

Nu inamic, nici prieten, dar un lider de care trebuie să se țină cont în deciziile cu impact la nivel global.

Fără nicio referire la „păcatele” acestui lider, care face uz de forță militară, cu brutalitate, pentru a anexa teritorii ale altor țări și pentru a ține la putere regimuri criminale, ce satisfac interesele economice și strategice ale Moscovei.

În perspectiva întâlnirii între cei doi lideri ai principalelor puteri, SUA, NATO și Uniunea Europeană și-au exprimat neliniștea cu privire la ceea ce se va angaja Trump în fața lui Putin, considerat inamic de toate aceste entități. Mai ales că nici președintele american, nici cel rus, nu au anunțat o agendă a discuțiilor.

Exact înaintea întâlnirii cu Putin, Trump a confirmat temerile SUA și UE. I-a făcut proști pe cei ce investighează în SUA amestecul Rusiei în sistemul electoral american, adică pe FBI și pe procurorul special Robert Mueller, pentru că au adus relațiile americano-ruse la cel mai scăzut nivel posibil. După întâlnirea cu Rusia, a declarat că ambele țări sunt vinovate pentru deteriorarea relațiilor.

Cât despre UE, a numit-o direct „inamic”. Desigur, ca om de afaceri, nemulțumit de ceea ce obține din contractele cu diverse țări ale Uniunii Europene. În replică, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a declarat că UE consideră SUA „partenere și prietene apropiate”.

După „victoria” generată de laudele la adresa organizării Campionatului Mondial de fotbal, Putin consideră și întâlnirea cu Trump tot ca pe o victorie personală.

 

Donald Tusk, președintele Consiliului European:  „Este datoria comună a Europei și Chinei, dar de asemenea și a Americii și Rusiei, de a nu distruge ordinea globală, ci să o îmbunătățească, să nu declanșeze războaie comerciale, ce atât de des în istoria noastră s-au transformat în conflicte fierbinți. Încă este timp să fie prevenit conflictul și haosul.“

Acesta a fost mesajul Uniunii Europene. Acum, după ce summit-ul s-a încheiat, este nevoie de timp să se analizeze ce anume au convenit cei doi președinți și ce impact are asupra ordinii mondiale.

Comentarii

loading...