În acest context, analistul Aleksandr Golţ evocă şi recentele manevre navale de o amploare fără precedent ale marinei ruse în Marea Mediterană, încheiate oficial sâmbătă, la care au participat 26 de nave, aproape tot ceea ce Rusia a putut mobiliza pe cale maritimă spre coastele siriene şi care se pare nu au părăsit estul Mării Mediterane. Acest grup naval ar urma să contracareze un eventual atac cu rachete de croazieră, ce ar putea fi lansate de nave şi avioane americane, în cazul în care Washingtonul ar decide că dictatorul sirian a recurs, din nou, la arme chimice împotriva propriilor cetăţeni, apreciază expertul militar independent rus.
Situaţia în care s-a trezit Rusia în Siria poate fi ilustrată prin afirmaţia unui comandant american care a descris astfel războiul din Vietnam: ‘Drumul nostru spre dezastru a fost acoperit de victorii’, consideră Aleksandr Golţ, care a criticat în repetate rânduri campania Kremlinului în Siria.
După ce a schimbat mersul conflictului cu ajutorul Rusiei şi a reuşit să preia sub control cea mai mare parte din ţară, preşedintele sirian Bashar Al-Assad nu doreşte să se retragă, ci să candideze la viitoarele alegeri, chiar dacă la un moment dat Moscova asigura că nu-l susţine până în pânzele albe pe liderul sirian. ‘Este clar că într-o ţară în care războiul civil a durat atât de mult timp, nici nu poate fi vorba de alegeri libere: oamenii vor fi sortiţi să-l voteze pe cel care, cu ajutorul forţei militare, controlează un anumit teritoriu’, notează expertul citat.
În opinia sa, comportamentul lui Al-Assad se potriveşte cu opiniile lui Vladimir Putin, care a declarat în 2015 în discursul său de la Adunarea Generală a ONU că fiecare naţiune trebuie să trăiască cu acel conducător care a fost destul de norocos să fi putut acapara puterea, scrie sursa citată. Orice tentativă de a-l înlătura, orice revoluţie este văzută ca rezultat al unei conspiraţii a forţelor externe. Doar un pas îl desparte pe Al-Assad de o victorie deplină: preluarea controlului asupra ultimului bastion al rebelilor, provincia Idlib.
În prezent, la Idlib s-ar afla – potrivit ONU – circa 10.000 de rebeli înarmaţi. Conform comandamentului american, ar fi vorba de 20.000-30.000 de combatanţi înarmaţi, aparţinând deopotrivă unor grupări jihadiste şi opoziţiei moderate.
Forţele pro-Assad au început să se concentreze în jurul Idlib şi o ofensivă la scară mare pare de neevitat. Turcia se opune însă unei astfel de evoluţii. În cursul summitului tripartit între Iran, Rusia şi Turcia la Teheran, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a insistat că Al-Assad trebuie împiedicat să comită o ‘baie de sânge’ la Idlib.
Dar la fel de direct a fost şi preşedintele rus Vladimir Putin. ‘Guvernul legitim sirian are tot dreptul să preia sub controlul său teritoriul întregii ţări’, aminteşte Golţ, întrebându-se dacă şeful statului rus ar fi dispus să acorde acest drept şi preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko. În plus, Putin a mai spus că ‘teroriştii’ trebuie scoşi ‘în afara parantezelor’ oricăror acorduri. Aviaţia rusă a lansat încă de sâmbătă 60 de raiduri asupra Idlib.
Dar viitoarea ofensivă asupra Idlib ameninţă să se transforme într-o confruntare directă între trupele ruse şi cele americane, avertizează expertul rus. La sfârşitul lunii august, la discuţiile de la Geneva, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump, John Bolton, l-a avertizat pe secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, Nikolai Patruşev: dacă trupele lui Al-Assad vor recurge la arme chimice la Idlib, forţele americane şi aliaţii lor vor riposta printr-un atac cu rachete, la fel ca în luna aprilie.
Moscova a reacţionat imediat şi a declarat că serviciile secrete occidentale, împreună cu rebelii sirieni, vor încerca să simuleze un atac chimic la Idlib pentru a justifica atacul cu rachete occidental.
În aprilie, Rusia şi SUA au reuşit să evite o criză majoră: generalii americani i-au informat pe omologii lor ruşi asupra obiectivelor care vor fi vizate de loviturile cu rachetă, deşi Moscova ameninţase iniţial că, dacă viaţa militarilor săi va fi pusă în pericol, va doborî orice rachetă şi orice mijloc de lansare a ei.
De data aceasta, Moscova a ridicat miza: în prezent, mai multe nave ruseşti echipate cu rachete de croazieră ‘Kalibr’ se află în imediata apropiere a unor distrugătoare americane, dotate cu rachete de croazieră Tomahawk, în Marea Mediterană.
Cu aproape 20 de ani în urmă, comandantul american al NATO a ordonat generalului britanic Michael Jackson să-i evacueze pe militarii ruşi care ocupaseră aeroportul din Pristina. Generalul englez i-a răspuns că nu are de gând să înceapă al Treilea Război Mondial din cauza Kosovo. Ar putea Rusia să-l înceapă de data aceasta, sprijinindu-l pe Bashar Al-Assad… ?, se întreabă Aleksandr Golţ.
