După declaraţia unilaterală de independenţă a Cataloniei, Madridul a demis Executivul provinciei autonome, a dizolvat Parlamentul şi a pus sub tutelă regiunea, organizând astăzi alegeri.
Scrutinul a fost precedat de o campanie atipică, ce a opus o tabără unionistă, extrem de mobilizată, separatiştilor care acuză statul că încearcă să-i reducă la tăcere, urmărindu-i în justiţie pentru rebeliune după tentativa lor de secesiune.
Liderul destituit al Cataloniei, Carles Puigdemont, le-a adresat de la Bruxelles simpatizanţilor mesajul său deja tradiţional: un apel la apărarea demnităţii poporului catalan în faţa „dictatului de la Madrid”.
Ines Arrimadas, prima pe lista formaţiunii liberale Ciudadanos, principalul partid anti-independenţă, îi asigura pe susţinătorii unităţii că sunt „aproape de a-şi putea îndeplini un vis”, impunându-se în faţa naţionaliştilor şi separatiştilor, învingători în toate alegerile regionale desfăşurate în Catalonia după revenirea Spaniei la democraţie.
Potrivit sondajelor, lupta pentru primul loc se va da între Stânga Republicană a Cataloniei (ERC), partidul lui Oriol Junqueras, şi Ciudadanos, aflate însă la foarte mică distanţă de „Împreună pentru Catalonia” a lui Puigdemont.
La precedentul scrutin, în 2015, separatiştii au obţinut 47,8% din sufragii şi majoritatea în Parlament (72 de locuri din 135), chiar dacă formaţiunile care se opun desprinderii de Spania au primit mai multe voturi.
La rândul său, şeful Guvernului de la Madrid, Mariano Rajoy, a declarat că aceste alegeri vor permite să se decidă dacă se revine la o situaţie normală, la Constituţie, „la ceea ce este rezonabil şi înţelept”. Partidul Popular (PP), formaţiunea sa aflată la putere în Spania, nu este deloc popular în Catalonia.
Tezaurul din Sigena, fitilul unui butoi cu pulbere
Și peste toate disensiunile se mai adaugă și comoara unei mânăstiri din Catalonia, un tezaur istoric pe care Madridul a acceptat să îl retrocedeze Aragonului, inflamând și mai mult alegerile regionale. Muzeul catalan din Lerida a fost forțat să redea guvernului autonom aragonez „tezaurul din Sigena”, numit așa după numele unei mânăstiri de maici din secolul al XII-lea. Este vorba despre 113 piese de artă sacră, datând din Evul Mediu. De 12 ani, Aragonul a cerut Cataloniei retrocedarea tezaurului considerat, potrivit El Pais, de o valoare inestimabilă. Cele mai cunoscute piese sunt trei sicrie din secolul al XV-lea, şase altare din secolele XVI şi XVIII şi 14 basoreliefuri din alabastru policrom din secolul XVI – cinci în bunăstare şi nouă fragmente foarte deteriorate. Basoreliefurile fac parte dintr-un altar realizat de francezul Gabriel Joly între 1529 şi 1530.
Transferul operelor istorice răspunde unei cereri trimise Guvernului catalan de un judecător din Huesca, din comunitatea autonomă aragoneză. Bazându-se pe o decizie a justiţiei din 2015, confirmată în recurs, el a transmis autorităţilor să remită operele înainte de 11 decembrie a.c., în caz contrar poliţia va fi trimisă să le sechestreze. În timp ce precedenţii miniştri catalani ai Culturii au admis retrocedarea a 51 de piese, ministrul spaniol al Culturii, Inigo Mendez de Vigo, care exercită această funcţie şi în Catalonia, a dispus ca și celelalte piese să fie date Aragonului.
Liderul separatiștilor catalani, Carles Puigdemot, a denunțat „o lovitură de stat pentru spolierea Cataloniei, pusă în lucru cu o totală impunitate”.
Forţele de ordine şi ale Gărzii Civile i-au dispersat la 11 decembrie pe militanţii separatişti catalani reuniţi în faţa muzeului în timp ce un camion transporta bunurile Mânăstirii Sigena spre Aragon.
Tezaurul din Sigena a sosit în Catalonia adus de călugăriţe în această regiune a Spaniei, pentru că „mânăstirea lor nu le mai permitea să trăiască”. Zece ani mai târziu, maicile au vândut operele istorice pentru 60.000 euro către Generalitad (organizaţia politică a comunităţii catalane autonome). Vânzarea a fost socotită ilegală, pentru că Mânăstirea Sigena a fost declarată monument naţional în 1923, toate bunurile devenind patrimoniu naţional, deci nu puteau face obiectul unei tranzacţii financiare fără autorizarea guvernului central.
