Aceste măsuri anunţate de secretarul de stat Mike Pompeo, a spus el, arată că SUA sunt prizonierul propriilor “politici falimentare” şi că vor suporta consecinţele.
Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a criticat de asemenea poziţia Casei Albe. Ea a spus că Pompeo a eşuat în a arăta cum renunţarea la Acordul nuclear cu Iranul din 2015 ar putea face Orientul Mijlociu mai sigur.
Potrivit acesteia, “nu există alternativă” la acest acord, pe care preşedintele american Donald Trump l-a denunţat luna aceasta, şi că Uniunea Europeană respecta în continuare înţelegerea dacă Iranul îşi menţine angajamentele.
În ciuda poziţiei oficiale a UE, unele dintre cele mai mari firme europene care au făcut afaceri cu Iranul după iniţierea Acordului nuclear sunt puse în situaţia de a alege între a investi în această ţară sau a se reorienta către SUA.
Sancţiunile ridicate de Statele Unite la adresa Teheranului după 2015 ar putea fi reluate, a subliniat Pompeo, la care vor fi adăugate altele, constituind “o presiune financiară fără precedent la adresa regimului iranian”.
El a evidenţiat condiţiile pentru un nou acord cu Iranul, care includ retragerea trupelor din Siria şi renunţarea la sprijinul acordat rebelilor din Yemen.
Vechile sancţiuni ale SUA interziceau aproape toate tranzacţiile cu Iranul. Însă Pompeo nu a precizat care ar fi noile măsuri gândite la Casa Albă, dar a apreciat că sancţiunile impuse săptămâna trecută Băncii Centrale iraniene sunt “doar începutul”.
Iranul este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, dar şi exportator de ţiţei şi gaze care valorează miliarde de dolari anual.
Exportul şi PIB-ul Iranului au scăzut considerabil după instituirea sancţiunilor. Noile sancţiuni nu vor fi reimpuse Teheranului imediat, fiind estimat un termen de trei sau şase luni.
