Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ziua Z pentru viitorul politic al lui Netanyahu

Ziua Z pentru viitorul politic al lui Netanyahu

Israelienii votează astăzi pentru alegerea Parlamentului și decid dacă Benjamin Netanyahu, figură dominantă în viața politică, rămâne cel mai bun garant al securității lor sau dacă trebuie să plece din cauza suspiciunilor de corupție.

Gabriela Anghel 0 comentarii

 

Cei peste șase milioane de israelieni cu drept de vot nu își aleg direct premierul, care va fi desemnat de majoritatea parlamentară. Dar acest scrutin din 9 aprilie 2019 este echivalent cu un referendum pentru sau contra lui „Bibi”, supranumele cu care Netanyahu este cunoscut de toți compatrioții săi. Premierul Benjamin Netanyahu, 69 de ani, aflat de 13 ani la putere, care a condus operațiuni militare ale țării sale și a vorbit de la egal la egal cu granzii lumii, este angajat într-o bătălie indecisă pentru un al cincilea mandat cu un novice în politică, generalul Benny Gantz.

Până la capătul unei campanii electorale aprinse, sondajele au plasat Likud, partidul de dreapta al lui Netanyahu, la egalitate cu lista centristă Albastru-Alb a lui Gantz. Însă, cu cele 30 de locuri în Knesset prezise pentru fiecare, și unul, și celălalt rămân departe de majoritatea absolută (61 din 120 de locuri) și vor trebui să se alieze cu alte formațiuni pentru a guverna.

În ajun, proiecțiile erau favorabile actualului premier, Netanyahu. Liderul unei coaliții guvernamentale reputată ca fiind cea mai de dreapta din istoria Israelului, el ar putea fi în fruntea unei „coaliții mult mai de dreapta”. Experții avertizează menționând partea considerabilă a indecișilor, existând riscul ca unele liste presupuse a se alia cu Likud să nu treacă pragul necesar de 3,25% de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament. „La prima vedere, Likud are o majoritate”, declară Gideon Rahat, profesor de științe politice, „dar situația se poate schimba pentru că sondajele nu spun cu adevărat care partid va trece pragul”. Victoria părea asigurată când, în decembrie, Netanyahu a provocat alegeri anticipate înaintea datei prevăzute.

O manevră în plus din partea acestui om politic celebru pentru strategiile sale, pentru a se întări cu legitimitatea unei victorii electorale în fața amenințărilor de inculpare din partea justiției. După aceea, el a văzut apărând un concurent serios în persoana fostului său șef de Stat Major, generalul Gantz. Și, în februarie, procurorul general a anunțat intenția de a-l inculpa pe Netanyahu pentru corupție, fraudă și abuz de încredere în trei afaceri de donații primite din partea miliardarilor, de schimburi de bunuri între guvern și patroni și de tentative de înțelegeri cu presa.

 

Un vot „strâns“

În ceea ce îl privește pe Gantz, puternic prin statele sale de serviciu ca fost parașutist și șef de Stat Major (2011-2015), propune o mână de fier pentru apărarea țării, o viziune liberală asupra gestionării societății și mai ales o alternativă pentru reconcilierea israelienilor între ei după anii de divizări. Confruntat cu Netanyahu, numit adesea „King Bibi”, Gantz a asigurat că „nici un lider israelian nu este rege”. Gantz a afirmat linia sa dură și buna-credință avertizând Iranul și grupurile teroriste, lăsând de înțeles că șefii teroriști nu vor fi în siguranță dacă el va conduce Israelul. Premierul a ripostat vineri în cotidianul Israel Hayon: „Ce contează este cel care conduce, navigatorul diplomatic”.

Sâmbătă seară, într-un ultim apel făcut electoratului, el a asigurat că, în cazul realegerii sale, are în vedere anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania, ceea ce echivalează cu renunțarea la soluția numită „două state”, adică crearea unui stat palestinian coexistând cu Israelul. Paralel, față de lipsa de experiență în diplomație a contracandidaților săi, el a menționat semnalele pozitive venite din străinătate de la recunoașterea de către președintele american Donald Trump a suveranității israeliene asupra părții din Platoul Golan sirian anexat de Israel la repatrierea rămășițelor unui soldat israelian dispărut după războiul din Liban din 1982, o reușită la care a contribuit Rusia. Peste 400.000 de israelieni trăiesc în coloniile din Cisiordania ocupată și alți 200.000 locuiesc în Ierusalimul de Est, sectorul palestinian din Orașul Sfânt.

Donald Trump s-a arătat prudent în privința rezultatului alegerilor israeliene, prevăzând un scrutin „strâns” între Benjamin Netanyahu și principalul său concurent, Benny Gantz. Dar a recunoscut că este de partea actualului premier.

Comentarii

loading...