Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Arhivă

Foto: Arhivă

Analiză: UE privește cum justiția din România reia practicile din perioada sovietică

În această săptămână, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și vicepreședintele Frans Timmermans au exprimat îngrijorarea față de independența judiciară și lupta anticorupție în România, explică un articol publicat pe site-ul euobserver.com.

Mihai Diac 0 comentarii

În mesajul lor, cei doi oficiali ai Comisiei Europene "au acuzat blând autoritățile române că nu au abordat problemele evidențiate în mecanismul UE de cooperare și verificare, MCV, din noiembrie 2017", se precizează în articolul semnat de Eli Hadzhieva.

Acest mesaj "oarecum temperat" vine ca răspuns la ultimele proteste anti-corupție din România, din 20 ianuarie, la care au participat circa 30.000 de oameni, "denunțând autoritățile române ca "hoți"".

Totuși, aproape simultan cu protestele din România, într-o conferință ținută la Bruxelles s-a reclamat modul în care lupta anticorupție din România a devenit ea însăși coruptă, semnalându-se deficiențe semnificative ale sistemului de justiție din România, inclusiv prin interferența SRI sau prin acțiuni ale așa-numitului "stat paralel".

"Comisia Europeană nu ar trebui să fie preocupată și de aceste aspecte în rapoartele și declarațiile MCV înaintea Președinției României din 2019 a Consiliului Uniunii Europene?", se întreabă jurnalista.

Aceasta menționează că unii experți (aluzie probabil la fostul ofițer SRI Daniel Dragomir)  califică serviciile de informații ale României drept "Securitate 2.0".

De asemenea, UE ar trebui "să fie alarmată de represiunea împotriva mass-media și a forțelor de opoziție din România, după prima comemorare a decesului proprietarului ziarului România Libera, omul de afaceri Dan Adamescu, din cauza condițiile proaste din detenție și a lipsei asistenței medicale".

Penitenciarele din România sunt acuzate de supraaglomerare, lipsa spațiului, igiena precară, proasta calitate a hranei, prcum și pentru durata scurtă a plimbărilor deținuților în aer liber.

România încalcă, astfel, Articolul 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, care interzice tortura și tratamentul sau pedeapsa inumană sau degradantă, acestea fiind criticate și în câteva hotărâri ale CEDO.

La fel de controversat este și mandatul de arestare pe numele fiului lui Dan Adamescu, acesta fiind un mandat "bazat pe eventuale acuzații trucate".

De altfel, România este acuzată și de abuzuri prin intermediul mandatelor europene de arestare, pe care le emite în număr mare, care o situează pe locul trei în Europa, după Turciei și Rusia.

În absența unor standarde judiciare adecvate, a condițiilor adecvate de detenție și a unui proces echitabil, statele membre ale UE cu standarde judiciare mai înalte ar trebui să aibă mai multă libertate de a respinge aceste cereri de extrădare și să poată institui, de exemplu, un moratoriu asupra extrădărilor.

De asemenea, UE ar trebui să ceară ca legislația sa recentă privind prezumția de nevinovăție și drepturile inculpatului să fie transpusă în mod corespunzător în legislația națională românească.

În caz contrar, poporul român, "care a suferit de abuzurile regimului comunist pentru mai mult de 50 de ani, ar putea să cadă din nou în capcana sistemului justiției din perioada sovietică. De data aceasta, sub o umbrelă a UE", avertizează articolul semnat de jurnalista Eli Hadzhieva.

Comentarii

loading...