Foto: shutterstock

Foto: shutterstock

Angajații vor fi stimulați să reclame fraudele de la serviciu

Un proiect de lege lansat de un deputat PNL prevede ca avertizorii de integritate să fie răsplătiți cu o parte din prejudiciul recuperat de stat, după dezvăluirile făcute de ei.

Mihai Diac 0 comentarii

Inițiatorul acestui act normativ este Sebastian Burduja, vicepreședintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaților.

Anul trecut, în timpul Guvernului Orban, Burduja a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, deci a lucrat direct în subordinea ministrului Florin Cîțu – actualul premier. Se poate deci estima că proiectul lansat de deputatul Burduja va fi agreat și de Guvern, și de Parlament.

În forma propusă de inițiator, legea ar răsplăti persoanele care denunță infracțiuni din domeniul economic, cum ar fi evaziunea fiscală. Aceste persoane, denumite avertizori de integritate, ar primi drept beneficiu o cotă de 15 sau de 30 la sută din suma recuperată de stat. Stimularea avertizorilor de integritate ar urma să se aplice doar pentru sume recuperate de cel puțin 100.000 de lei.

Dacă avertizorul de integritate n-a avut nicio legătură cu fapta pe care o reclamă, deci este absolut nevinovat, el va primi 30 la sută din prejudiciul recuperat. Dacă însă reclamantul este și el vinovat, într-o anume măsură, pentru acel prejudiciu, va primi doar 15 la sută din suma recuperată de stat.

 

“Un subiect care mă pasionează, lucrarea mea de doctorat fiind despre corupţia în mediul privat, puţin abordată în ţara noastră. Legislaţia din România are nevoie de îmbunătăţiri”

Sebastian Burduja,

Deputat

Avertizorii de integritate lucrează în România după modelul din alte țări membre UE. Ar urma ca acești avertizori de integritate să fie cointeresați să reclame neregulile din firmele unde lucrează, fie ele de stat sau private. Nu este clar dacă avertizorii de integritate vor fi și protejați de sancțiuni la serviciu.

“Un alt fenomen pe care l-am observat și trebuie monitorizat este faptul că, pentru că noi am permis să nu se plătească taxe, să se plătească mai târziu, am văzut și o creștere ușoară a fenomenului de evaziune fiscală”

Florin Cîțu,

Prim-ministru

Șeful Guvernului recunoaște că facilitațile oferite de Executiv pentru a compensa criza pandemiei au fost speculate de unele firme pentru a face evaziune fiscală.

Avertizorii de integritate pot acționa conform Legii 571 / 2004, care spune că sesizarea lor poate fi făcută oral sau în scris, în funcţie de destinatarul sesizării şi de regulile existente pentru sesizarea acestuia. Este recomandabil ca sesizarea să fie însoţită şi de prezentarea unor dovezi.

Una dintre cele mai cunoscute organizații de apărare a drepturilor omului în România, APADOR – CH, semnala încă de anul trecut că avertizorii de integritate au o situație ambiguă și vulnerabilă.

“România este prima țară europeană care a adoptat, în 2004, o lege pentru protecția avertizorilor în interes public, numiți și avertizori de integritate. Legea făcea parte din măsurile împotriva corupției în administrația publică. După 15 ani de la adoptarea legii, concluziile generale ale monitorizării implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 indică faptul că premiera legislativă europeană a rămas, din păcate, doar o exclamație statistică. Apărați în teorie de lege, avertizorii de integritate reprezintă în realitate o categorie vulnerabilă în fața abuzurilor autorităților, deoarece nu există un sistem național eficient de protecție a lor”, semnala APADOR – CH.
Potrivit acestei organizații, România a fost condamnată de CEDO în anul 2013, pentru lipsa de protecție eficientă a avertizorilor de integritate, constatată în cauza APADOR-CH Bucur și Toma contra României. “Totuși, acest caz nu a produs îmbunătățiri sistemice semnificative. Presa semnalează constant cazuri de avertizori sancționați din diverse domenii: sănătate, justiție, protecția mediului, industria apelor, transport în comun, mass media, cultură”, explică APADOR - CH.

Comentarii

loading...