FOTO Banul public, dus pe apa Sâmbetei. „Pânzarul Moldovenesc” a ajuns o epavă putrezită

FOTO Banul public, dus pe apa Sâmbetei. „Pânzarul Moldovenesc” a ajuns o epavă putrezită

O croazieră pe Mediterana, până la Gibraltar, pentru a demonstra că pe vremea lui Ștefan cel Mare corăbiile din flota Moldovei făceau transport de mărfuri către porturile din Italia, ajungând până la „poarta Europei”.

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Aceasta era marea provocare pentru care a fost construit „Pânzarul Moldovenesc”, replica la scara 1 la 1 a unei corăbii cu pânze din flota Moldovei. A efectuat probele de mare pe Marea Neagră și a trecut testul cu brio, navigând cu pânze pe o mare cu furtună de gradul 5, dar acum, după 14 ani, a ajuns o grămadă de lemne putrezite, din cauză că șefii din administrația gălățeană nu s-au priceput să îi dea o utilitate turistică, adică să pună pe roate o afacere care începuse să aducă bani: croaziere pe Dunăre, cu corabia cu pânze.


Pânzarele lui Ștefan cel Mare navigau pe Mediterana

Una dintre preocupările lui Stefan cel Mare a fost dezvoltarea comerțului și consolidarea puterii militare la Gurile Dunării, iar pentru asta a construit o puternică flotă. Primele consemnări referitoare la flota Moldovei, datează de la asediul Chiliei din 1465, când, Dunărea fiind înghețată iar pânzarele captive între sloiuri, Stefan cel Mare, a folosit împotriva turcilor tunurile de pe corăbii. Cronicile vremii consemnează forța militară a flotei Moldovei. În 1475, corăbiile turcești care se întorceau cu prăzi de la asediul Caffei, au fost capturate de pânzarele moldovenești din Chilia și Cetatea Albă. După ce Caffa a fost cucerită de turci iar comerțul genovez la Marea Neagră a încetat, flota maritimă a Moldovei a rămas singura opozantă a turcilor pe mare. Istoricul C.C. Giurăscu menționează că flota Moldovei făcea transport de mărfuri în secolul al XV-lea pe Marea Neagră la Istambul, trecea în Mediterana, prezența pânzarelor moldovenești fiind semnalată în insula Creta și în porturile italiene. Alte surse menționează că pânzarele din flota Moldovei au ajuns până la Gibraltar.


Cum arăta un pânzar moldovenesc

Corăbiile moldovenești din secolul XVI aveau prova înaltă și întoarsă, ca la gondole, pupa taiată drept și terminată cu două coarne, care serveau pentru legarea bastimentului. În loc de timonă, pentru conducerea corabiei erau folosite două rame întărite cu fier la pană, câte una în fiecare bord. Pentru adăpostul echipajului, pe punte erau două bastioane sustinute de două straiuri. Uniforma marinarilor era costumul național, căciula și cămașa cu mâneci largi. Pavilionul pânzarelor era roșu, având un cap de zimbru cu o stea cu cinci raze între coarne, cu o lună nouă în stânga sus și o stea cu cinci raze în dreapta sus.


„Pânzarul Moldovenesc”, replica 1 la 1 a corăbiilor din secolul XVI

În 2004, în cadrul manifestărilor dedicate „Anului Ștefanian”, contribuia Galațiului a fost punerea în practică a unui plan mai vechi al pasionaților de istoria navigației, construirea la scara 1 la 1 unei corăbii din flota Moldovei, a unui „pânzar moldovenesc”, cum este numit de istorici. Consiliul Județean (CJ) Galați a alocat pentru acest proiect aproximativ 500.000 de euro. Corabia a fost construită în numai 4 luni de specialiștii Institutului de Proiectări Navale Icepronav Galați și de către Mihai Mihail, administratorul unei firme de ambarcațiuni. „Pânzarul” a fost proiectat după două machete expuse la Muzeul Marinei din Constanţa, la rândul lor făcute după stampe vechi şi descrieri ale unor cronicari. Pânzarul Moldovenesc a fost lansat la apă pe 4 iulie 2004, când a și fost sfințit de IPF Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei.


Corabia cu pânze a rezistat la o furtună de gradul 5

Pânzarul construit la Galați avea lungimea de 17,6 m și lățimea de 5 m, pescajul fiind de 1,5 m. Deplasamentul navei era de 25 tone. Chila și coastele corabiei erau construite din stejar stratificat, bordajul din lemn de larice, puntea din lemn de mahon și teck, placările fiind executate cu placaj de luan, lemn care este foarte rezistent la apă. Corabia era propulsată cu ajutorul celor trei pânze, „focul” de 30 mp, „randa” de 40 mp și „balonul”, vela dreptunghiulară, de 45 mp. Pentru a primi aviz de navigație în condițiile din zilele noastre, la bordul navei au fost instalate echipamente și instalații moderne. Corabia putea fi propulsată la nevoie de un motor diesel de 70 CP, cantitatea de 1.200 litri de carburant, ce putea fi stocată la bord, asigurând o autonomie de 1.200 mile marine, adică peste 2.000 de kilometri. Pânzarul era dotat cu toate instalațiile cerute de autoritățile portuare la acordarea avizului de navigație, instalație de guvernare hidraulică, instalație de navigație prin satelit, radar, stație radio și un sonar, pentru detecție subacvatică. Era o navă foarte sigură. Firma care a construit-o, Spat SA Galați, a testat-o în probele de mare efectuate în octombrie 2005, pânzarul rezistând atunci la o furtună de gradul 5.


Atracție turistică: croazieră pe Dunăre cu corabia cu pânze

În cele două careuri ale navei erau 8 cușete și două grupuri sanitare. Navigarea era asigurată de un echipaj de 4 persoane, nava putând lua la bord 20 de turiști. Prima croazieră cu turiști la bord a fost efectuată în luna iunie 2006, când un grup de profesori de la o universitate din Paris a efectuat o croazieră pe Prut pentru vizitarea Zonei Protejate Prutul Inferior. Ulterior, armatorul „Pânzarului Moldovenesc”, Centrul Cultural Dunărea de Jos din Galați, care funcționează sub autoritatea CJ Galați, a primit mai multe solicitări de închiriere a pânzarului pentru grupuri de turiști, care își doreau o croazieră pe Dunăre cu corabia cu pânze. Prețul de 1.000 de euro pentru o croazieră ar fi adus bani la bugetul centrului cultural, dar cererile au fost respinse, pentru că la centrul cultural nu erau angajați marinari.


Corabia putrezește în așteptarea unei finanțări de 100.000 de euro

„Pânzarul Moldovenesc” a fost transferat în patrimoniul CJ Galați, care l-a pus pe uscat, pe o schelă amplasată pe promenada Falezei Dunării. Atunci, corabia a fost lovită de o mașină de la salubritate care i-a făcut o gaură în bordaj. A fost reparată, a fost din nou lansată la apă, iar pe 2 august 2011 a fost din nou transferată în patrimoniul Cenrului Cultural Dunărea de Jos. Pentru că nu avea angajați cei patru membri ai echipajului, centrul cultural a „pasat” pânzarul unei asociații obscure, condusă de Ciprian Dediu (PSDR, PSD), fost director al Agenției de Mediu.

„La solicitarea şi la propunerea Asociaţiei Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării Galaţi, între Centrul Cultural şi organizaţie s-a semnat Acordul de cooperare în vederea exploatării în comun a Pânzarului Moldovenesc, pentru o perioadă de zece ani. Prin acest acord, asociaţia are obligaţia asigurării resurselor financiare legate de reparaţii, pază, autorizare şi alte cheltuieli necesare exploatării. Devizul privind recondiţionarea Pânzarului Moldovenesc, realizat de Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării Galaţi, prezintă suma de 106.220 de euro, reprezentând costuri totale de recondiţionare (costuri manoperă - 41.600 de euro, costuri hală - 9.000 de euro, costuri de expertizare - 3.500 de euro)”, au explicat reprezentanții CJ Galați.

Asociația nu avea acești bani, speranța fiind, se pare, ca banii să vină dintr-o finanțare europeană. În așteptarea banilor, „Pânzarul Moldovenesc” a fost dus la Dana 6 a Șantierului Naval Damen din Galați. Era o soluție temporară, dar a devenit definitivă, pentru că între timp lemnul din care este făcut corpul corabiei nu a mai fost întreținut și a început să putrezească.

„Noi am încercat să ajutăm şi l-am găzduit, să nu se întâmple o nenorocire atunci când au fost acele gheţuri mari. Din păcate, finanţarea şi perspectiva în ceea ce priveşte utilizarea acelei nave nu ne aparţin. Încercăm să le atragem atenţia celor în drept că ar trebui să facă ceva, dar mai mult de atât nu putem să facem. Doar îl găzduim. La vremea respectivă era vorba doar de o găzduire pe o perioadă limitată, dar se pare că se lungeşte”, a declarat Florin Spătaru, directorul de Afaceri Corporatiste al Şantierului Naval Damen.

La un moment dat, reprezentanții Facultății de Inginerie Navală din Galați au intenționat să recondiționeze „Pânzarul Moldovenesc”, dar și această intenție a fost blocată de indiferența funcționarilor. Așa că povestea „Pânzarului Moldovenesc” s-a încheiat cum nu se poate mai prost. Un proiect interesant, care ar fi putut și o afacere de succes, a fost distrus de indiferența funcționarilor.

Comentarii

loading...