25.8 C
București
luni, 27 septembrie 2021

Președintele Putin acuză România că a ocupat Basarabia și Bucovina

Un articol recent publicat pe site-ul Președinției Rusiei, sub semnătura lui Vladimir Putin, intitulat ”On the Historical Unity of Russians and Ukrainians“ (“Despre unitatea istorică a rușilor și a ucrainienilor”), prezintă o teorie după care locuitorii din Rusia, din Belarus și din Ucraina sunt același popor. Articolul semnat de Putin poate fi o justificare a ocupației rusești în Crimeea și a susținerii, de către regimul de la Moscova, a separatiștilor rusofoni din estul Ucrainei. Mai mult, Ucraina se teme că acest text al lui Putin anunță noi agresiuni contra Ucrainei. Textul lui Putin amintește și că, în Evul Mediu, a existat „Marele Ducat al Lituaniei și Rusiei” (o idee, de asemenea, suspectă). Putin mai scrie că, în anul 1940, “Republica Sovietică Ucraineană a încorporat o parte a Basarabiei, care era ocupată de România din 1918, precum și nordul Bucovinei”, iar în anul 1948, “Insula Șerpilor din Marea Neagră a devenit parte a Ucrainei”.

Poziția României pe tema Basarabiei a fost enunțată chiar de președintele Iohannis. În mesajul transmis la 27 martie 2018, la aniversarea a 100 de ani de la unirea cu Basarabia, Iohannis afirma că „decizia adoptată de Sfatul Țării de la Chișinău a fost un gest politic și patriotic care face cinste elitelor vremii și tuturor celor care l-au visat”.

“Unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului național al românilor de pe cele două maluri ale Prutului ci și un atractiv proiect de viitor”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Interesul lui Putin față de istoria țărilor est – europene nu este gratuit ci se manifestă în momentul în care unele forțe politice din Belarus vor ca țara lor să devină democratică, iar Ucraina și Republica Moldova au relații tot mai strânse cu NATO. Situația este explicată și de un fost ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu.

“Există strategii care leagă spaţiul euroatlantic de cel eurasiatic privind Republica Moldova şi Belarus. Contextul actual din regiune se poate transforma într-o oportunitate istorică”

Cristian Diaconescu,

Fost ministru de Externe al României

Occidentul are interesul ca trupele rusești să plece din estul Republicii Moldova, adică din Transnistria, pentru a se îndepărta de frontierele statelor NATO și ale Uniunii Europene.

Prin textul difuzat de Președinția Rusiei, regimul Putin provoacă o serie de țări să reacționeze, dar orice asemenea reacție ar fi în avantajul Rusiei. De exemplu, România nu are interes să răspundă că Basarabia, nordul Bucovinei și Insula Șerpilor aparțin, istoric, României, întrucât o asemenea reacție ar putea crea tensiuni între România și Ucraina, precum și între România și Republica Moldova. În schimb, se cunoaște că în Ucraina, mai ales în nordul Bucovinei, trăiește o importantă comunitate etnică românească, ale cărei drepturi pot fi asigurate prin colaborarea guvernelor de la București și de la Kiev.

Crearea de tensiuni între Ucraina și România ar servi perfect intereselor Rusiei, întrucât Ucraina beneficiază de o anumită protecție din partea NATO în fața Rusiei, iar unul dintre susținătorii Ucrainei în interiorul NATO este chiar România.

Acum două zile, ca urmare a reacțiilor entuziaste ale unor deputați din Duma de Stat și ale unor naționaliști ruși, dar și al reacțiilor occidentale critice față de articolul semnat de președintele Putin, purtătorul de cuvânt al acestuia, Dmitri Peskov, a fost obligat să dea explicații. El a declarat în fața jurnaliștilor străini de la Moscova că “nimeni nu pune la îndoială oficial integritatea teritorială a Ucrainei iar declaraţii oficiale cu privire la aceasta nu au fost şi nu există”.

Guvernul de la Kiev se teme că, mergând pe linia sugerată în textul publicat de președintele Putin, Rusia ar putea încerca să ocupe și alte teritorii ale Ucrainei sau chiar să desființeze Ucraina ca stat. Dar indiferent care sunt intențiile reale ale Rusiei, readucerea în discuție a granițelor din estul Europei pune în pericol stabilitatea acestei regiuni. Din aceste motive, poziția cea mai înțeleaptă a oficialilor de la București ar fi să nu aibă nicio reacție față de textul semnat de Putin.

Mihai Diac
Experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online, dintre care, din anul 2015, la ziarul "România liberă".
Ultima oră
Pe aceeași temă