Elevi de etnie română, în fața școlii lor din localitatea Mahala, de lângă Cernăuți – Foto Mihai Diac (arhivă)

Elevi de etnie română, în fața școlii lor din localitatea Mahala, de lângă Cernăuți – Foto Mihai Diac (arhivă)

România oferă sprijin Ucrainei în cadrul NATO, dacă sunt ajutați etnicii români

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, i-a cerut omologului său de la Kiev, Dmytro Kuleba, să caute soluții pentru a asigura drepturile etnicilor români care trăiesc în Ucraina.

Mihai Diac 0 comentarii

Situația românilor care trăiesc în Ucraina rămâne o temă delicată, chiar dacă, în general, România și Ucraina au relații bune.

România, ca membru al NATO și al Uniunii Europene, susține apropierea Ucrainei de aceste organizații, i-a declarat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, omologului său din Ucraina, Dmytro Kuleba. Dar România cere Ucrainei să garanteze drepturile etnicilor români de pe teritoriul ei. Cei doi miniștri, Aurescu și Kuleba, au discutat aceste aspecte în întâlnirea lor din Antalya (Turcia). Întâlnirea a avut loc după ce, vineri, ministrul Aurescu a susținut o prezentare în cadrul Forumului de Diplomaţie de la Antalya, iar sâmbătă a discutat cu colegii lui din Ucraina și din Azerbaidjan.

“Ministrul român de externe a pus accent, în discuțiile cu omologul ucrainean pe necesitatea identificării cât mai curând de soluții durabile pentru drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina”, a transmis Ministerul de Externe al României.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a discutat de mai multe ori despre situația din Ucraina, dar discuțiile au vizat de obicei conflictul dintre Rusia și Ucraina și ocuparea ilegală a peninsulei Crimeea. România se află pe Flancul Estic al NATO, iar Ucraina este în afara Alianței, ceea ce înseamnă că granița NATO este între România și Ucraina.

„La nivelul NATO, la nivelul UE încercăm să găsim măsuri pentru a dezescalada o astfel de situaţie, pentru a da semnale în susţinerea integrităţii și suveranităţii Ucrainei”

Bogdan Aurescu,

Ministrul Afacerilor Externe

Chiar în acest an, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a avut o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a insistat ca Alianța Atlantică să fie pregătită să ofere sprijin militar Ucrainei și să accelereze procedura de aderare a Ucrainei, așa cum se stabilise în summit-ul din anul 2008, de la București.

“Credem că NATO este o instituție de încredere, care își ține promisiunile. Apartenența Ucrainei la NATO este o chestiune de timp. Nu există criterii care să nu fie îndeplinite”

Dmytro Kuleba,

Ministrul de Externe al Ucrainei

 

Șeful Diplomației de la Kiev i-a amintit secretarului general Stoltenberg că NATO a promis că va primi ca membri Ucraina și Georgia, iar acum promisiunea trebuie îndeplinită.

Punctul de vedere exprimat de Ministerul de Externe de la București pe tema minorității românești din Ucraina este mult mai ferm decât până acum. Noua poziție a României este cu siguranță analizată nu doar la Kiev ci și în alte capitale ale lumii.
De exemplu, foarte rapid, această poziție a fost consemnată de mass-media din Republica Moldova. Site-ul deschide.md prezenta aceste discuții sub următorul titlu: “România cere din nou Ucrainei să recunoască oficial inexistența limbii moldovenești”. Dacă Guvernul de la Kiev ar accepta această solicitare a României, pot urma consecințe în primul rând pentru situația etnică din Ucraina, pentru că acele persoane înregistrate drept etnici moldoveni ar urma să fie socotite etnici români, deci ponderea minorității românești din Ucraina ar crește.
Pe de altă parte, inexistența limbii moldovenești, dacă ar fi consemnată la Kiev, ar întări poziția României și în ceea ce privește relația cu Republica Moldova, unde o serie de politicieni se declară naționaliști moldoveni. Chiar Rusia îi susține pe partizanii moldovenismului, întrucât cu cât naționalismul moldovean crește, cu atât simpatia cetățenilor Republicii Moldova față de România devine mai slabă.
Ucraina ar prefera probabil să susțină alte inițiative ale României, cum ar fi cele legate de apartenența Trasnistriei la Republica Moldova – întrucât în Transnistria sunt acum trupe rusești, care incomodează și Republica Moldova, și Ucraina, și România.
Situația Transnistriei fusese discutată și la întâlnirea dintre președinții României și Ucrainei, Klaus Iohannis și Petru Poroșenko, în anul 2015. După cum se știe, Poroșenko și-a încheiat mandatul de șef de stat în anul 2019, dar România și Ucraina continuă să fie parteneri economici ai Transnistriei, care este zona cea mai dezvoltată din punct de vedere economic a Republicii Moldova.

Comentarii

loading...