Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

PUG-ul, considerat în totalitate ilegal de instanţe

PUG-ul, considerat în totalitate ilegal de instanţe

Bucureştiul a pierdut, în acte, aproape 1.000 de hectare din suprafață

De mai mulţi ani Bucureştiul stă pe o bombă juridică cu ceas: Planul Urbanistic General, în baza căruia se permite edificarea de noi construcţii, este nul, fiind aprobat în anul 2000 în mod ilegal.

Mihai Ciorcan 0 comentarii

Este constatarea recentă a instanţelor de judecată, ce nu au mers însă până într-acolo încât să anuleze în întregime documentul pentru a nu genera, probabil, un adevărat haos. Potrivit mai multor sentinţe, în special ale Curţii de Apel Bucureşti, din Capitală lipseşte o suprafaţă de 987 de hectare. Şi nici măcar nu se cunosc limitele intravilanului şi extravilanului oraşului.

Constatarea instanţelor de judecată a venit după ce mai mulţi cetăţeni au dat în judecată Primăria Capitalei şi Consiliul General pentru că şi-au văzut terenurile proprietate personală încadrate în categoria parcurilor publice şi a spaţiilor verzi. Au fost şi situaţii în care unele terenuri de la marginea oraşului, în câmp, erau plasate în planurile municipalităţii ca baze sportive. Prin procesele deschise s-a descoperit că în anul 2000, când a fost realizat regulamentul urbanistic al Capitalei, regimul juridic al imobilelor nu a fost actualizat. Altfel spus, cei ce au elaborat PUG-ul nu au căutat să vadă dacă unele terenuri şi clădiri sunt proprietate privată sau sunt deţinute de autoritatea locală. Acelaşi Plan Urbanistic a fost emis atunci, în anul 2000, fără să  conţină elemente topografice care să permită verificarea documentaţiei. În plus, s-a dovedit şi că limitele municipiului Bucureşti, ale intravilanului, extravilanului şi ale sectoarelor nu sunt conforme cu realitatea. Ceea ce înseamnă că autorităţile, de multe ori, habar nu au cum să încadreze corect o proprietate sau un proiect de investiţii.

Cel mai grav este că instanţele de judecată au ajuns la concluzia că actualul PUG al Capitalei este ilegal deoarece nu a primit două avize favorabile extrem de importante. Este vorba de avizul 203169/2000 al -Oficiului Naţional de -Cadastru şi Geodezie -(ONGC) şi avizul 586/2000 al Oficiului de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Agricol al Municipiului
Bucureşti (OCAOTA). Ele există, sunt menţionate în anexa HCGMB 269/2000 prin care s-a aprobat PUG, însă sunt negative.

ONGC şi OCAOTA au reclamat în scris faptul că suprafaţa municipiului Bucureşti menţionată în PUG – 22.800 hectare – diferă major de suprafaţa reală înscrisă la nivelul anului 2000 în Cadastru, însuşită de Comisia Naţională de Statistică din S.S.T. (Suprafaţa Statistică Teritorială) – 23.787 hectare. De aici, aşadar, o diferenţă de 987 hectare. Erorile tehnice nu s-au oprit însă aici. PUG-ul în baza căruia se construieşte şi se demolează în Bucureşti de 18 ani de zile a fost realizat, conform ONGC, de o persoană neautorizată în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei. Nici măcar scara la care era realizat PUG-ul nu a fost specificată, iar întreaga documentaţie nu conţinea elemente topografice care să permită verificarea şi avizarea lucrării. Totodată, s-a constatat atunci că lipseşte structura suprafeţelor pe categorii de folosinţă, iar întregul regulament a fost întocmit fără măsurători în teren şi fără verificarea bazelor de date oficiale.

 

CAB deschide calea anulării Planului Urbanistic

Chemaţi să se pronunţe asupra refuzului Primăriei de a permite unui cetăţean să-şi construiască un imobil pe terenul proprietate ce fusese încadrat greşit drept bază sportivă, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au ajuns la concluzia, referindu-se la PUG, că „din probatoriul administrat nu a reieşit faptul că s-ar fi efectuat asemenea studii de specialitate care să stea la baza elaborării actului normativ contestat... Aspect esenţial,  OCGC şi OCAOTA au refuzat în mod explicit să avizeze favorabil PUG Municipiul Bucureşti, menţionând expres imposibilitatea acestui lucru pentru motivele de nelegalitate precizate concret în cele două adrese.... Chiar dacă cele două avize pot fi considerate ca având caracter consultativ, acest aspect nu este de natură să înlăture posibilitatea invocării şi examinării motivelor de nelegalitate pe calea acţiunii în anulare a actului administrativ în privinţa căruia au fost emise cele două avize negative, în speţă constatându-se că menţiunile din avize consolidează concluzia încălcării Ordinului nr. 13 N din 10.03.1999 emis de MLPAT, rezultând, indubitabil, că nu au existat studii de fundamentare sau acte pertinente (...)”.

Probabil pentru a nu se instala haosul în Bucureşti, împiedicând absolut orice proiect de investiţii, judecătorii nu au mers mai departe să anuleze integral tot Planul Urbanistic General. Deşi au reţinut ilegalitatea, prin hotărârea emisă s-a anulat doar parţial regulamentul urbanistic. Şi nu a fost singura dată. Soluţii asemănătoare au fost date şi în cazul proprietăţilor din Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti, strada Constantin Godeanu, strada Vulcan Judeţul, Șoseaua Aeroportului etc.  

Străzile Echipajului, Bălăria şi Balota, unde erau construcţii edificate din 1952, cu branşamentele la utilităţi, au fost încadrate în anul 2000, prin PUG, în zona spaţiilor verzi. Proprietarii au fost nevoiți să se judece cu Primăria pentru a putea demonstra evidența stării de fapt.

 

În 2016 diferența s-a majorat la 1.390 hectare

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, suprafaţa intravilană a Capitalei era în anul 2016 de 24.190 hectare. PUG-ul realizat şi aprobat ilegal în anul 2000 are în vedere doar o suprafaţă de 22.800 hectare. Deci, în acest moment, diferenţa ar fi de 1.390 de hectare ce nu sunt cuprinse în documentele Primăriei. Interesant este şi cum au putut fi eliberate aici autorizaţii de construcţii.

 

 

 

 

 

 

Comentarii

loading...