Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Alexandru Pâslaru și Florin Pâslaru

Alexandru Pâslaru și Florin Pâslaru

Clientelismul politic, o formă de corupție prin care partidele „parazitează“ banul public

„Plasarea de oameni“ la conducerea instituțiilor publice și în CA-urile de la companiile naționale sau la societăți din administrația locală aduce bani clientelei de partid, dar scade eficiența administrării.

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Potrivit DEX, termenul „clientelism” definește un „complex de relații între persoane unite din interes sau care încearcă să obțină favoritisme” și „.politica bazată pe astfel de relații”.

Cuvântul cheie în definirea unei astfel de politici este „interes” extins la „interese comune” și așa cum s-a manifestat la noi după 1990, de cele mai multe ori rezolvarea acestor interese presupune obținerea unor avantaje pe bani publici și prin trafic de influență.

În general, sunt „compensate” între părți, pe de o parte, susținerea politică sau materială acordată unei organizații sau unui lider politic, recompensată cu funcții, contracte de achiziții sau prestări servicii, chiar și locuințe, toate astea având ca numitor comun o pagubă adusă banului public. E o formă de corupție convenită de liderii politici.

 

Un fenomen cu care am început să ne obișnuim

Recent au produs controverse câteva numiri la conducerile unor agenții și companii naționale. Cu aproape doi ani în urmă asistam la numirea fostului premier Sorin Grindeanu în funcția de președinte al ANCOM, acceptată fără mari controverse ca o recompensare pentru pierderea mandatului de prim ministru. De ani de zile, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară este populată cu clientela politică a PSD și PNL.

Au fost și zeci de cazuri de numiri în funcții publice ale unor secretare sau amante ale unor lideri influenți. Dacă la începutul anilor '90 o astfel de numire bazată exclusiv pe o decizie politică, nu pe criterii profesionale, ar fi scos studenții în stradă, acum reacțiile se reduc la câteva zile de comentarii critice în presă și ironii pe rețelele de socializare, după care se așterne tăcerea.

Această tăcere înseamnă blazare, pentru că reacțiile opiniei publice nu mai pot stopa acest fenomen. Au practicat clientelismul toate partidele care s-au perindat la guvernare și și-au dezamăgit alegătorii, de la PSD, PNL și PDL la PNȚCD. A fost inventat și „algoritmul”, care presupune împărțirea între Putere și Opoziție a funcțiilor plătite din bani publici.

 

Politicianul „de profesie“, bun la toate: și la AEP, și la CNA

Politizarea fără precedent a funcțiilor publice, motivată formal că orice instituție poate fi condusă de un bun „manager”, a introdus modelul politicianului „de profesie”, care face politică de 20-25 de ani și poate conduce orice minister, orice instituție, pentru că dacă are sprijin politic rezistă în funcție. Am avut cazul Olguței Vasilescu, care a fost ministru al Muncii și a fost nominalizată la Ministerul Dezvoltării și Ministerul Transporturilor. Un caz similar este cel al lui Florin Pâslaru, fost deputat PSD de Galați din 2008 până în 2016, care în prezent e consilierul președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

Pâslaru a declarat zilele trecute că a fost nominalizat pentru șefia Autorității Electorale Permanente (AEP) și a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), dar a refuzat.

„Cei din jurul meu întotdeauna considerau că Pâslaru e rezerva bună la toate. Nu mai departe decât săptămâna trecută mi-a trecut glonțul pe la ureche, între ghilimele, era să fiu, am fost propus deja, dar era să fiu votat președintele Autorității Electorale Permanente, a AEP-ului. Eu n-am vrut lucrul ăsta, i-am spus și președintelui, am spus și colegilor mei, nu e bine. Eu îl vedeam acolo pe domnul Drăghici. Din diferite motive dumnealui n-a vrut, a vrut să conducă campania noastră și a ajuns Florin Mitulețu, care era vicepreședinte. La fel au mai fost de-a lungul timpului vreo 2-3 posturi interesante, n-am spus-o niciodată până acum. La CNA era gata-gata să fiu numit membru al CNA în ideea ca după aia să fiu președintele CNA. Era o funcție călduță, pe 7 ani de zile, cu funcție de ministru, cu toate avantajele. Am refuzat-o și pe asta! N-am vrut!”, a declarat Pâslaru într-un interviu.

El este de profesie inginer piscicol și a fost din 1994 director al fabricii de conserve Pescogal SA Galați, intrată în faliment în anul 2000. A fost condamnat penal pentru că și-a angajat fiul la cabinetul parlamentar.

 

Sunt numite în funcții publice rude și „nu mai știu ce“!

Clientelismul a pus stăpânire pe administrațiile locale, le parazitează. A devenit un fenomen scăpat și de sub controlul structurilor locale ale partidelor, numirile fiind efectuate de șefi fără să-i mai consulte pe membrii biroului județean. Zilele trecute, la Conferința PSD Călărași, Nicolae Râșnoveanu, primarul comunei Rosetti, spunea că e uluit să constate că numirile rudelor în funcții publice au devenit o practică: „N-am crezut niciodată că această organizație va ajunge ca o organizație familială, unde cineva poate să-și promoveze rudele și nu mai știu ce în funcții de director, de nu știu ce. Dar sper să fiu foarte atent de acum încolo și toate numirile să se facă prin noi, prin birou. Să luăm și noi la cunoștință de ce se întâmplă”.

 

Primarul Galațiului: „Numiri pe valori? Nu, pe plasare de oameni!“

În cadrul emisiunii unei televiziuni locale, primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD), recunoștea zilele trecute că toate partidele care dețin un număr de consilieri locali, inclusiv cele din opoziție, își negociază voturile pentru obținerea unor funcții publice. „Toate partidele politice care au consilieri locali și care cred că pot influența un vot, cu siguranță, vor veni să ceară! Orice! Negocierile acestea politice, haideți să o spunem pe aia dreaptă, credeți că au loc pe principii, numiri pe valori? Nu, pe plasare de oameni!”, a declarat Pucheanu, care la întrebarea moderatorului dacă solicită numiri pe funcții publice și partidele de opoziție, în speță PNL, a răspuns fără ezitare: „De ce nu? Ei ce au?”.

PNL Galați a deținut șefia Administrației Zonei Libere Galați, dar în zilele următoare va fi numit director Romeo Marin, de la UNPR, cunoscut ca  militant pe Facebook și cam atât.

 

Zeci de milioane de euro pe indemnizațiile clientelei din CA-uri

Efectele economice ale clientelismului politic sunt aproape imposibil de evaluat. Un calcul estimativ demonstrează că la Galați, în ultimii 10 ani, municipalitatea a plătit aproximativ 3-4 milioane de euro pentru indemnizațiile clienţilor politici impuşi în AGA şi Consiliile de Administraţie (CA) ale societăților Consiliului Local (CL) de PSD, PC, PNL, PDL, ALDE etc. La nivel național, probabil că vorbim de cifre de ordinul zecilor de milioane de euro cheltuite anual pe indemnizațiile clienților politici din CA-urile societăților municipale din marile orașe.

La Galați, perioada de vârf a clientelismului politic a fost aceea de după alegerile din 2004, când partidele şi-au împărţit 76 de posturi de membri în CA, reprezentanţi AGA şi cenzori la societăţile municipalităţii, fiecare dintre aceştia încasând lunar câte o indemnizaţie de 15-20% din salariul directorului, adică de la 12 la 20 de milioane de lei vechi pentru o şedinţă CA. În 2010, a fost redus şi cuantumul indemnizaţiilor la 1%, dar pentru că asta sărăcea clientela politică, în 2011 Guvernul Boc a ridicat restricţiile, dând libertatea ca indemnizaţiile să fie stabilite la fiecare societate în parte. Ulterior s-a trecut la contracte de mandat, dar și așa clientela e foarte bine plătită din bani publici.

 

Guvernanța corporativă camuflează antetul și ștampila partidului

E clar pentru toată lumea că aceste numiri se fac politic, dar liderii politici de  la PSD, PNL, ALDE evită să recunoască acest lucru. De 8 ani, camuflarea numirilor politice în AGA și CA e facilitată de apariția ordonanței privind guvernanța corporatistă pentru că în hotărârile consiliilor locale aceste numiri sunt motivate printr-un text standard: „având în vedere dispoziţiile art. 28, art. 29 alin. (1) și art. 37 din OUG nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice”. Înainte de 2011, numirile se făceau în baza adresei de la partid, cu semnătura liderului și ștampila partidului.

Spre exemplu, prin Hotărârea CL Galați nr. 124/29.04.2010 a fost numit un nou membru în CA-ul Apă Canal SA Galați, în locul lui Iancu Enachi, care fusese numit în 2008 de PC şi demisionase, preşedintele PC Galaţi, Eugen Durbacă (acum deputat ProRomânia), cerând să fie numit tot un membru PC. În fundamentarea hotărârii CL e menționată adresa PC Galați: „având în vedere adresa nr. 96/22.04.2010, a Partidului Conservator – Filiala Galaţi”. Alt exemplu este Hotărârea CL Galați nr. 174/01.06.2010, prin care președintele PNL Galați, deputatul Victor Dobre, efectua rocada unor membri PNL în CA-ul de la Administraţia Zonei Libere. În locul unui fost lider sindical la Sidex, Emil Mihăilă, era numit George Stângă (în prezent senator PNL) și hotărârea CL Galați era motivată „având în vedere adresa nr. 233/26.05.2010, a Partidului Naţional Liberal”. Aceste exemple sunt dovada că aceste numiri se fac cu antetul și ștampila partidului, oricare ar fi acesta, la Putere sau în Opoziție.

 

A venit și vremea „beizadelelor“

Majoritatea liderilor politici influenți încearcă să le facă „un viitor” odraslelor lor, dar nu neapărat prin susținerea la studii la o mare universitate de peste hotare, pentru că și cu o diplomă la o universitate particulară o „beizadea” poate fi numită la conducerea unui instituții publice. În februarie 2017, la scurt timp de la învestirea Guvernului, fostul deputat PSD Florin Pâslaru, consilierul lui Liviu Dragnea, reușea să își vadă visul împlinit. Fiul său, Alexandru Pâslaru (31 de ani), devenea membru al CA-ului companiei naționale Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați. Indemnizația e „conform contract mandat”,
dar pe surse se pare că e de cel puțin 1.500 – 2.500 de euro. Poziția în CA-ul AFDJ presupune cunoștințe în domeniul navigației, iar Alexandru Pâslaru a absolvit Facultatea de Management-Marketing din cadrul Universităţii Româno-Americane.

El și-a trecut în CV și perioada în care a fost angajat „consilier parlamentar” la cabinetul tatălui său, fapt pentru care Pâslaru „senior” a fost condamnat penal. Contactat telefonic, fiul fostului deputat a spus că numirea sa nu are legătură cu idemnizația, fiind motivată de ambiții profesionale: „vreau să performez în carieră”. Un fost lider al PSD Galați, Ion Mocanu, care a renunțat la politică, devenind președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Galați, și-a adus aproape și fiul, Ionuț Mocanu, care este secretarul general, adică al 3-lea om în ierarhia „Camerei” conduse de tatăl său.

Ionuț Mocanu este și director al Tehnopol Galați, un organism finanțat de Primăria Galați care ar trebui să elaboreze strategii și să atragă investiții. Deputatul PNL Victor Dobre a reușit să își lanseze fiul, Matei Dobre, în diplomație. După ce o vreme a lucrat la Consulatul din Cahul, Republica Moldova, la 80 km de Galați, ca să poată face naveta, acum Matei Dobre deține o funcție peste ocean, la ambasada din Washington.

 

Cum să inventezi un director de dezvoltare, la o regie pe care o închizi?

Raportul follow up nr 227/11.01.2019 al Curții de Conturi, Camera de Conturi Galați, ilustrează o situație absurdă: primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD), a dat curs procedurilor de înființare a unui post de director de dezvoltare la societatea de termoficare Calorgal SA, exact la momentul în care anunța închiderea sistemului de încălzire centralizată, fiind desființat obiectul de activitate a societății. Postul de director de dezvoltare era cu dedicație pentru Liviu Enacache, consilierul personal al directorului Calorgal SA, Marian Alexandru. Acesta fusese numit director al Calorgal SA pe 14 iunie 2016, iar o lună mai târziu primarul Pucheanu a inițiat Hotărârea CL Galați nr 70/28.07.2016, prin care Enacache devenea reprezentant al CL în AGA la Calorgal.

Ulterior, Marian Alexandru s-a gândit să își numească consilierul director și pentru asta a înființat un post nou, de director de dezvoltare. Primarul Galațiului a inițiat Hotărârea CL nr 87/23.02.2017, prin care era numită reprezentant în AGA Rodica Ciucă, aceasta înlocuindu-l pe Liviu Enacache, care astfel putea fi numit director. Pentru recomandarea lui Enacache în funcția de director de dezvoltare și a altor doi șefi în funcții executive s-a recurs la serviciile firmei de recrutări Arc Consulting SRL Cluj Napoca, cu care a fost încheiat contractul de recrutare nr. 50/10.02.2017. Firma din Cluj a publicat un anunț cu termen de depunere a dosarelor pe 8 martie 2017, a recomandat cele trei numiri și și-a încasat banii, peste 12.000 de lei.

În baza contractului de mandat al nr. 2.778/07.04.2017, Liviu Enacache a devenit director de dezvoltare al Calorgal, cu un salariu de 7.830 lei, brut. După 5 zile, pe 12 aprilie, primarul Ionuț Pucheanu, care pusese umărul la numirea lui Enacache în funcția de director de dezvoltare, anunța închiderea termoficării. „Se suspendă furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat către beneficiarii sistemului de utilitate publică, începând cu data de 01.05.2017”, anunța primarul Galațiului. Pentru că asigurarea termoficării este obligatorie și 14.000 de familii nu aveau alte variante de încălzire, au fost instalate la punctele termice 22 de microcentrale cu care e asigurată încălzirea a 6.000 de apartamente, restul de 8.000 de famiii fiind lăsate în frig. Calorgal a rămas în activitate. Enacache e în continuare director, dar nu mai e director de dezvoltare, ci director tehnic. Leafa e aceeași, dar majorată din 2018.

 

Clientela politică și-a luat apartamente la prețul unei nopți de cazare la hotel

Ar mai trebui amintit un caz pe care l-am mai prezentat în paginile „României libere”, despre cum a reușit clientela politică din Galați să își cumpere apartamente la prețuri derizorii. Este vorba de apartamente în blocuri construite prin 1993-1994 care au ajuns în proprietatea CJ Galați, care le-a repartizat ca locuințe clientelei PSD, PDL şi PNL, directori, funcţionari, jurnalişti, militari, dar şi unor judecători şi procurori. Chiriașii au vrut să cumpere apartamentele, CJ a refuzat pentru că apartamentele erau la prețurile de deviz din 1994 și s-a ajuns la un proces încheiat cu victoria chiriașilor. Un apartament cu o cameră din blocul B4 a fost cumpărat la preţul de 152,82 lei, dacă e la etajul 4, şi cu 167,30 lei dacă e la parter sau etajul 1.

Cu 800,02 lei poate fi cumpărat un apartament cu 2 camere, de 48,82 mp din blocul Delta. La blocul L e cel mai mare preţ la care va fi vândut un apartament cu 3 camere, de 76,5 mp: 1.596,80 lei! Prețul la care poate fi cumpărat un apartament cu o cameră e mai ieftin decât o cazare la un hotel din Galați, care costă de la 140 la 360 lei.    

Comentarii

loading...