Este o procedură disciplinară în curs, motiv pentru care părţile au dreptul să formuleze excepţii, să formuleze cereri, lucru care s-a întâmplat şi la termenul de astăzi. Pe cale de consecinţă, pentru analizarea tuturor excepţiilor ridicate şi a cererilor formulate de Inspecţia Judiciară, dar şi de către procurorii pârâţi, s-a dat termen pentru data de 27 iunie”, a declarat vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru.
Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri s-a aflat sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la săvârşirea de către Laura Codruţa Kovesi a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99, lit. a), c) şi m) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. În ceea ce îl priveşte pe Marius Iacob, obiectul cauzei îl reprezintă abaterea disciplinară prevăzută de art. 99, lit. i) teza întâi din acelaşi act normativ.
Primul termen a fost în 21 martie.
“Este o procedură care nu este publică. Ne-am prezentat. Vom prezenta cereri pentru administrare de probe, cereri de apărare şi o să vedem rezultatul. O să ne prezentăm probele în apărare, o să ne facem apărările, o să vedem decizia”, afirma, la acea dată, şefa DNA.
Pe 12 ianuarie, Inspecţia Judiciară anunţa că a exercitat acţiune disciplinară faţă de Kovesi şi Iacob, fiind înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM, care va decide cu privire la răspunderea celor doi magistraţi.
Potrivit IJ, în cazul lui Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se referă la manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului Justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017.
Totodată, susţinea IJ, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.
În ceea ce îl priveşte pe Marius Iacob, IJ arăta că acţiunea a vizat “nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una dintre cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”, constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. f), cu referire la art. 65 alin. 1 şi art. 66 Cod de procedură penală.
