Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum a ajuns fosta bază a RATC Constanța teren pentru o investiție de 240 milioane euro

Cum a ajuns fosta bază a RATC Constanța teren pentru o investiție de 240 milioane euro

Un grup spaniol intenționează să investească 240 de milioane de euro la Constanța, pentru a ridica un mall și mai multe blocuri cu arhitectură spectaculoasă pe un teren de aproape 10 hectare, în vecinătatea lacului Tăbăcărie.

Cristian Hagi 0 comentarii

Terenul a fost retrocedat în anul 2006, deși era ocupat în parte de clădiri publice aparținând regiei de transport în comun. Acestea au fost rase de pe fața pământului cu acordul Consiliului Local Constanța. În 2008, terenul a fost cumpărat de spanioli cu 60 de milioane de euro. Vorbim în cele ce urmează de una dintre cele mai controversate retrocedări din România, în care un rol important a fost jucat de avocatul Ionel Hașotti, fratele fostului deputat, senator și ministru Puiu Hașotti. Mai multe documente de la Arhivele Naționale pun sub semnul întrebării întreaga afacere.

 

O revendicare pe dreptul comun din anul 1998

Retrocedarea bunurilor confiscate de regimul comunist a demarat în România pe baza Legii 1/2000 (în privința terenurilor agricole) și a Legii 10/2001 (în privința clădirilor). În 1998, pe când nu exista acest cadru legal, patru bătrâne, două dintre ele reprezentate de avocatul Ionel Hașotti, au deschis un proces de revendicare imobiliară, pe baza dreptului comun. Liza Damadian, Irina Tinca, Elizabeta Gulbenkian și Maia Maria Damadian au cerut un teren de 96.692,50 de metri pătrați situat la vest de strada Chiliei din Constanța. Pe teren se aflau clădiri, facilități pentru parcul de de troleibuze, ateliere mecanice, platforme, drumuri și rețele de utilități aparținând regiei de transport, o zonă verde superbă, un patinoar al Palatului Copiilor și sediul unei societăți în lichidare.

 

Cheia retrocedării: ”Naționalizarea s-a făcut fără titlu”

Bătrânele au susținut că sunt urmașele familiei Damadian, care a dobândit terenul la începutul perioadei interbelice, edificând ulterior o moară industrială cu motoare electrice, cea mai modernă din Dobrogea, și o fabrică de tuburi de bazalt și plăci de mozaic. În 1999, instanța de fond de la Tribunalul Constanța a admis revendicarea doar pentru terenurile neocupate de clădiri, alei și platforme. Însă în căile de atac, exercitate în două cicluri procesuale, avocații moștenitorilor au câștigat, pas cu pas, și terenul de sub platforme, alei și clădiri. Hotărârea irevocabilă a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în luna mai 2005. Din 2001 se afla în vigoare Legea 10, care interzice retrocedarea terenurilor de sub clădiri. Însă instanța de recurs a apreciat că aceasta nu se aplică litigiului început în 1998. Dar punctul cheie în tot acest litigiu este următoarea frază: „S-a mai reținut că terenul revendicat a fost preluat de stat fără titlu”.

 

Primăria descoperă că familia Damadian a vândut moara, fabrica și 3 hectare de teren în 1943

La câteva luni distanță, Primăria Constanța a descoperit că familia Damadian a încheiat în 1943 un act provizoriu de vânzare a morii, a fabricii de tuburi și a terenului aferent acestora, în suprafață de 3 hectare. De asemenea, a descoperit că Iani Gheorghiu Panait și Cristodol Hristodulo, cumpărătorii menționați în actul provizoriu, au notificat în 1945 achitarea diferenței de preț. Cele două înscrisuri contrastau cu faptul că în registrul manual din perioada 1942-1951 familia Damadian figura tăiată cu stilou roșu, fiind înscriși ca proprietari, prin același mijloc grafic, Gheorghiu Panait și Cristodol Hristodulo. Cu aceste acte în mână, Primăria și Regia de transporturi au cerut revizuirea hotărârii de retrocedare. Însă instanța de judecată a respins cererea, pe motive formale. Relevant pentru articolul de față este faptul că, în revizuire, avocatul Ionel Hașotti a susținut că nu există dovadă că ar fi operat transmiterea dreptului de proprietate.

 

Arhivele Naționale: Moara Panait Gheorghiu (fostă Damadian)

Mai multe documente de la Arhivele Naționale, din fondul arhivistic generat de Primăria Constanța, atestă că, începând cu anul 1946, Moara Damadian a devenit oficial Moara Panait Gheorghiu. În lumina acestor acte oficiale, se poate concluziona că a operat deplin transferul dreptului de proprietate convenit în anul 1943 între familia Damadian și cumpărătorii Panait Gheorghiu și Cristodol Hristodulo, căci ar fi de neînțeles ca damadienii să fi rămas proprietari, în condițiile în care au încasat prețul și numele lor a fost eliminat de pe frontispiciul morii și din corespondența reciproc purtată de Primărie și cumpărător.
Mai departe, reamintim că în procesul de revendicare încheiat în anul 2005, fraza cheie a întregului litigiu a fost aceea că ”terenul revendicat a fost preluat de stat fără titlu”. În realitate, se putea reține doar că familia Damadian nu figurează pe titlurile de naționalizare. Însă în legea de naționalizare figurează Panait Gheorghiu, de la care statul a preluat moara cu toate accesoriile sale. Prin urmare, proprietatea a fost preluată cu titlu de stat, iar nu fără titlu, așa cum au fost induse în eroare instanțele de judecată.

 

60 de milioane de euro

În 2007, Consiliul Local Constanța acordă dreptul de demolare a clădirilor publice. După demolare, moștenitorii au vândut terenul. Presa locală constănțeană a susținut că grupul spaniol care are planuri mari de investiții a cumpărat terenul cu 60 de milioane de euro. Cumpărătorii se pregătesc să investească 240 de milioane de euro în construcții exclusiviste, fiind deja emise acte de urbanism pentru o parte din clădiri.

 

Ionel Hașotti: „Problema a fost cercetată de Parchet... Soluția a fost de NUP”

Menționăm că am solicitat puncte de vedere de la Primăria Constanța și avocatul Ionel Hașotti. Autoritatea publică nu a înțeles să răspundă solicitării noastre. În schimb, Ionel Hașotti a precizat următoarele: „Problema la care vă referiți a fost dezlegată de instanțele de judecată atât în dosarul mare (de retrocedare), cât și într-o cerere de revizuire formulată ulterior de Consiliul Local și de RATC pe aceste motive (Moara Panait). Vă trimit alăturat doar hotărârea dată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. 280 / C /2006 exact pe tema cercetată de dvs. Vă doresc lectură plăcută. Ah, am uitat ceva: moștenitorii lui Panait au confirmat oficial faptul că vânzarea autentică nu s-a perfectat niciodată și că autorul lor nu a dobândit niciodată proprietatea în cauză. Au explicat și ce s-a întâmplat la naționalizare, când a fost trecută doar moara (între timp demolată) nu și terenul. Problema a fost cercetată și de Parchet acum vreo 13 ani. Iar soluția a fost de NUP pentru că faptele nu s-au confirmat”.

Avocatul Hașotti ne-a trimis și încheierea de îndreptare a erorii materiale la decizia de respingere a revizuirii, dar și întâmpinările formulate în dosarul de revizuire atât de el, cât și de colegul său care a apărat în cauză. De asemenea, a indicat că actul provizoriu de vânzare-cumpărare nu a mai fost autentificat. „Este posibil ca una din cauze să fie și faptul că unul dintre așa zișii cumpărători (Christodulo) a fost condamnat de „instanța specială pentru judecarea infracțiunilor pe timp de război“ pentru „speculă ilicită și sabotaj economic”, iar autorizația specială de vânzare care trebuia emisă de Corpul de armată nu a mai fost dată (sentința penală nr.185/28.07.1944 și decizia penală 863/30.09.1944).

Comentarii

loading...