Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este cel pentru care României i se alocă, din partea Uniunii Europene, fonduri de 30 de miliarde de euro. Banii se dau însă, ca și în cazul celorlalte state membre UE, pentru realizarea unor proiecte concrete. Iar aceste proiecte, care folosesc fonduri europene, trebuie să respecte regulile indicate de Comisia Europeană.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a lansat un avertisment în acest sens către primarii din România, cerându-le să întocmească proiecte mai ales pe două direcții: pentru digitalizare și pentru “tranziție verde”.
“Avem acum bani europeni. Pe lângă aceste 30 de miliarde de euro, mai sunt şi cele 55 de miliarde de euro care veneau oricum în România, deci să-i folosim pentru ceea ce s-ar numi business as usual (pentru chestiunile curente – n.n). Să folosim PNRR-ul pentru tranziţia verde”, a cerut ministrul Cristian Ghinea într-o intervenție la un post de televiziune.
Ministrul a recunoscut însă că, în actuala lui formă, PNRR al României nu respectă cele două praguri indicate de Uniunea Europeană. Acestea sunt de a aloca minimum 37 la sută din bani pentru “tranziţia verde” şi de a aloca minimum 20 la sută pentru digitalizare.
“Din păcate, şi nu spun ca să critic – o spun factual, planul existent acum nu respectă aceste două praguri, iar acestea trebuie respectate”, a avertizat ministrul Cristian Ghinea.
“În alte domenii din PNRR, precum intervenţii la oraşe, trebuie să fie mai multă tranziţie verde. Aici va fi ghidul pe care vreau să îl propun primarilor şi sper să mă văd cu Asociaţia municipiilor să le spun: prioritatea pentru alocarea financiară pentru oraşe trebuie să fie verde şi digital. Spun acum mesajul meu public către primari: daţi drumul, lucrul la proiecte pe digital şi verde”, a indicat ministrul.
Cine a elaborat Planul Național de Redresare şi Rezilienţă?
PNRR a fost lansat de Klaus Iohannis și de Ludovic Orban în ultimele zile ale Guvernului Orban, iar unul dintre autorii lui a fost Marcel Boloș, care era ministrul Fondurilor Europene.
Ar putea România să piardă banii alocați de Comisia Europeană?
Decizia finală a Comisiei Europene privind aprobarea planurilor naționale va fi luată în luna aprilie 2021, iar până atunci se poartă negocieri separate cu fiecare stat membru.
“Să afirmi cu nonșalanță că ar exista critici din partea Comisiei Europene fără nicio bază reală poate însemna în cel mai bun caz o imaturitate politică, dacă nu cumva chiar o rea voință în detrimentul României”
Marcel Boloș,
Fost ministru al Fondurilor Europene
“Din păcate, şi nu spun ca să critic – o spun factual, planul existent acum nu respectă aceste două praguri, iar acestea trebuie respectate”
Cristian Ghinea,
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Ministrul Cristian Ghinea a oferit câteva sugestii de proiecte care ar avea succes în ochii Comisiei Europene, dacă s-ar implementa în România.
“Pot să însemne piste de biciclete, pot să însemne trenuri, metrou, pot să însemne semaforizare inteligentă, iar aici la semaforizare inteligentă bifez şi verde şi digital. Aceştia nu sunt bani pe care îi gestionez eu sau Ministerul, sunt banii României pe care trebuie să-i folosim deştept”, a explicat Ghinea.
Pe de altă parte însă, doar pentru autostrăzi și centuri ocolitoare ale unor orașe sunt rezervați 4,5 miliarde de euro, “din care 3,5 miliarde sunt propuşi pentru autostrăzi şi încă un miliard de euro pentru centuri ocolitoare şi alte drumuri”. Ministrul Investițiilor a promis că se va bate ca România să nu piardă acești bani, în ciuda faptului că realizarea de autostrăzi nu s-ar prea încadra la capitolul „tranziție verde”.
Un element foarte interesant este că, acum mai puțin de o lună, în ultimele zile ale Guvernului Orban, ministrul de atunci al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, respingea ideea că la nivelul Comisiei Europene ar exista „critici” față de PNRR al României.
„A spune despre PNRR că este un nou PNDL, adică să induci voit ideea că banii negociați de președintele Klaus Iohannis vor fi folosiți din start ineficient, este descalificant pentru actorii politici care declarativ doresc o guvernare care să reformeze România pe termen lung. Și, în plus, să afirmi cu nonșalanță că ar exista critici din partea Comisiei Europene fără nicio bază reală, poate însemna în cel mai bun caz o imaturitate politică, dacă nu cumva chiar o rea voință în detrimentul României”, avertiza ministrul Marcel Boloș.
Boloș nu era oficial membru de partid, dar era susținut de PNL și a fost principalul autor al PNRR. În schimb, el a fost criticat de USR PLUS pentru prestația avută ca ministru, iar aluzia lui Boloș la actorii politici care critică PNRR a fost transparentă – se referea la liderii USR PLUS.
