Una dintre cele mai importante instituții de cultură din România este Biblioteca Națională, cu sediul la București, care are în subordine și Filiala Batthyaneum, de la Alba Iulia.
Din declarații oferite ziarului “România liberă” reiese că în patrimoniul filialei ar exista „o posibilă lipsă de obiecte de aur, eventual lingouri”. Cu rugămintea de a le fi protejate numele, unii angajați dezvăluie că, în perioada unui inventar realizat la filiala din Alba Iulia, un portar a găsit o cheie de la Tezaur, pusă în alt loc decât era normal. Tezaurul este secția unde sunt păstrate cele mai valoroase obiecte din patrimoniul Filialei Batthyaneum.
În mod normal, cheia trebuia să stea într-un loc securizat. S-ar fi putut vedea, pe camerele video, cine a manipulat cheia, dar angajații care fac dezvălurile spun că nu li s-a permis să vadă filmul.
În ultimii 30 de ani, despre Biblioteca Națională și despre unitatea ei din Alba Iulia s-a vorbit aproape exclusiv în scop propagandistic. Politicienii la putere s-au lăudat că încurajează cultura, iar alții au reclamat un așa-zis conflict între România și Vatican, conflict legat chiar de Filiala Batthyaneum.
“Bani pentru autostrăzi, pentru drumuri, pentru sănătate dar şi pentru cultură. Această bibliotecă este o dovadă că investiţiile în domeniul culturii sunt o prioritate a Guvernului”
Emil Boc,
Fost prim-ministru
O deturnare în scop politic a chestiunii Batthyaneum a fost la momentul când un senator a solicitat demiterea ministrului Culturii, pe motiv că acesta ar fi propus, în nume personal, în timpul vizitei la Vatican, o administrare comună a Vaticanului şi a statului român asupra clădirii bibliotecii de la Alba Iulia.
“Nu am propus o administrare comună a Statului Român şi a Vaticanului asupra clădirii Batthyaneum de la Alba Iulia, ci am pledat exclusiv pentru găsirea unei soluţii amiabile privind încetarea litigiului existent”
Vlad Alexandrescu,
Fost ministru al Culturii
Fostul ministru Vlad Alexandrescu spunea că un parteneriat România – Vatican ar fi facilitat obținerea de fonduri europene pentru Biblioteca Națională a României.
Sediul din București al Bibliotecii Naționale a României este într-o clădire nouă, inaugurată pe timpul premierului Emil Boc. Dar dincolo de acest fapt, alte declarații sau atitudini ale politicienilor români nu au adus beneficii Bibliotecii Naționale, iar la Filiala Batthyaneum situația este tot mai gravă.
Episodul cheii de la Tezaur, chiar dacă n-a fost decât o neglijență, readuce în lumină situația patrimoniului cultural național. La Batthyaneum, un furt ar putea fi probat doar dacă se face un nou inventar.
Acum câteva zile, doi bibliotecari, Ana-Maria Grigoruț și Vasile-Zsolt Grigoruț, au difuzat chiar o “Scrisoare deschisă” în care atrăgeau atenția asupra situației de la Batthyaneum.
“În secolul XXI când deja vorbim de lumi și medii inclusiv științifice fizice și digitale, Filiala din Alba Iulia nu beneficiază de nici un instrument digital de accesare a patrimoniul deținut, chiar dacă au existat și momente când s-au cheltuit sume însemnate din resurse publice pentru digitizarea unei părți infime din patrimoniul scris și tipărit al acesteia”, semnalează scrisoarea semnată de cei doi bibliotecari.
Ei arată că Filiala Batthyaneum deține manuscrise, tipărituri, precum și obiecte muzeale diverse, cum ar fi colecții de tablouri, colecții numismatice, colecții de mostre de dantele, colecții de minerale, obiecte de cult, tăblițe cu scrieri vechi (inclusiv cuneiformă), colecție de hărți vechi, precum și gravuri, toate fiind greu de gestionat și chiar puse în pericol în lipsa unui inventar exact.
Ziarul “România liberă” a trimis o serie de întrebări pe acest subiect către Ministerul Culturii, dar încă nu am primit niciun răspuns.
