O navă de luptă a Rusiei și un avion militar Suhoi, tot al Rusiei, au tras focuri de intimidare în direcția unui distrugător britanic, HMS Defender, în timp ce acesta se afla în apele din nordul Mării Negre.
Incidentul, deosebit de grav, a fost relatat, ieri, de presa internațională. Potrivit Moscovei, nava britanică ar fi intrat în apele teritoriale ale Rusiei și, de aceea, s-a decis lansarea de focuri de avertisment. În schimb, NATO afirmă că nava britanică, în momentul acestui incident, se apropia de apele teritoriale ale Ucrainei, mai exact de cele din jurul peninsulei Crimeea, pe care Rusia o ocupă în mod ilegal.
Cert este faptul că nava britanică, deși se apropiase de orașul Sevastopol, nu avea intenția să acosteze într-un port din Crimeea iar ulterior chiar s-a îndepărtat de țărmurile acestei peninsule.
Incidentul relatat ieri este doar cel mai recent episod din seria de acțiuni care pun față în față forțele Rusiei și cele ale NATO, în estul Europei.
Chiar acum câteva zile, Alianța Nord – Atlantică oferise un răspuns ferm, prin intermediul secretarului general adjunct, Mircea Geoană, după ce Rusia ceruse NATO să nu-i mai intercepteze avioanele militare. Mircea Geoană a subliniat că NATO face doar să-și apere teritoriul și spațiul aerian, conform normelor internaționale.
“O facem pentru a proteja teritoriul în limite internaționale legale. Vedem mult mai multe incursiuni din partea Federației Ruse. Și în Nord, și la Marea Neagră sau Marea Mediterană”
Mircea Geoană,
Secretar general adjunct al NATO
Cel mai recent, o cerere a Rusiei, ca NATO să nu-i mai intercepteze avioanele, fusese formulată, acum câteva zile, într-o conferință de presă online, de ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin. Acesta susținuse că acțiunile de răspuns ale NATO, inclusiv cele din zona Mării Negre, ar încălca dreptul internațional.
„Suntem deschiși si cerem să înceteze interceptările avioanelor rusești. Ele zboară în spațiul aerian internațional. Dragi prieteni, acestea sunt reglementări internaționale”
Valery Kuzmin,
Ambasadorul Rusiei în România
Din punctul de vedere al Kremlinului, avioanele Rusiei zboară corect, însă Alianța Nord – Atlantică vine cu măsuri de răspuns care ar încălca reglementările internaționale.
Cele mai recente incidente de pe Flancul Estic al NATO sunt probabil doar un avertisment al Rusiei față de ceea ce s-ar putea întâmpla în următoarele zile. Aceasta pentru că, potrivit unui anunț al Statelor Unite, peste 5.000 de militari, cu 32 de nave și 40 de avioane și de elicoptere, se pregătesc să participe la exercițiul naval Sea Breeze 2021, organizat de Forțele Navale ale SUA și de cele ale Ucrainei, în apele ucrainene și internaționale ale Mării Negre.
Situația este extrem de delicată, întrucât apele teritoriale ale Ucrainei sunt și în jurul peninsulei Crimeea – despre care Rusia susține însă că îi aparține și, drept consecință, apele teritoriale ale Rusiei sunt și în jurul peninsulei Crimeea. De altfel, Crimeea găzduiește cele mai importante forțe militare rusești din zona Mării Negre.
Ediția din anul 2021 a exercițiului Sea Breeze va include acțiuni de „război amfibiu, manevre de război terestru, operațiuni de scufundare, operațiuni de interdicție maritimă, apărare antiaeriană, operațiuni speciale integrate, război antisubmarin și operațiuni de căutare și salvare”, se arată într-un comunicat dat publicității de Flota a 6-a a SUA. Flota a 6-a are baza în Marea Mediterană, dar aria ei de responsabilitate include și Marea Neagră, la care își au țărmurile trei state membre ale Alianței: România, Bulgaria și Turcia.
Unele dintre țările care participă la exercițiu sunt membre NATO: Albania, Bulgaria, Canada, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, România, Spania, Marea Britanie, Turcia și Statele Unite. Participă și țări partenere cu NATO: Ucraina, Georgia, Republica Moldova și Suedia. Ultima este țară neutră, dar celelalte trei vor să fie membri cu drepturi depline ai Alianței. Exercițiul Sea Breeze se desfășoară începând cu anul 1997, dar acum este planificată cea mai amplă ediție.
