Chestiunea limbii oficiale a Republicii Moldova este extrem de sensibilă și este speculată politic, ea fiind denumită, în funcție de moment și de context, fie limbă moldovenească, fie limbă română. Cea mai recentă variantă a Constituției Republicii Moldova (intrată în vigoare în anul 1994) susține că limba de stat este limba moldovenească – în ciuda faptului că, la momentul proclamării independenței de stat a Republicii Moldova, în anul 1991, limba națională fusese declarată limba română.
Acesta este contextul în care, sub conducerea Maiei Sandu, Președinția Republicii Moldova a reintrodus, pe site-ul său, limba română. Decizia a fost pusă în practică imediat după ce, la data de 24 decembrie 2020, Maia Sandu a preluat oficial funcția de șef al statului, înlocuindu-l în funcție pe filorusul Igor Dodon.
Practic, pe site-ul Președinției de la Chișinău nu s-a schimbat textul, dar la rubrica de unde se setează limba de afișare a informațiilor apar acum următoarele trei variante: RO, EN, RU (adică română – nu moldovenească, engleză și rusă).
Ce-i drept, în Constituția Republicii Moldova, afișată inclusiv pe site-ul Președinției, apare următoarea prevedere: “Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine. Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării”. În Constituție nu există nicio referire la limba română.
Drept urmare, la data de 25 decembrie 2020, șeful Comisiei de politică externă din Parlamentul de la Moscova, Konstantin Kosachev, oferea o declarație site-ului rusesc RIA Novosti în care avertiza că această decizie a Maiei Sansu nu va consolida ci, dimpotrivă, va diviza societatea din Republica Moldova, și, în plus, “nu va contribui la progresul în soluționarea transnistreană”.
Câtă autoritate deține Maia Sandu din momentul în care își preia funcția de șef de stat?
Atribuțiile președintelui Republicii Moldova sunt, deja, puternic șubrezite din cauza deciziilor Parlamentului de la Chișinău, promulgate rapid de fostul președinte Igor Dodon.
Cum se poate rezolva conflictul dintre Maia Sandu și Parlament?
O variantă ar fi organizarea de alegeri anticipate în Republica Moldova, care ar putea duce la formarea unei alte majorități parlamentare.
“Alegerile din Republica Moldova au avut întotdeauna o semnificaţie politică internă, dar şi una geopolitică. Din această perspectivă, contextul actual politic şi social din regiune se poate transforma într-o oportunitate istorică”
Cristian Diaconescu,
Fost ministru de Externe al României
“Sper că activitatea dumneavoastră ca şef a statului va contribui la dezvoltarea constructivă a relaţiilor dintre ţările noastre. Aceasta ar răspunde intereselor fundamentale ale popoarelor Rusiei şi Republicii Moldova”
Vladimir Putin,
Președintele Rusiei
Constituția Republicii Moldova, deși nu recunoaște că limba moldovenească este aceeași cu limba română, are alte elemente care pot veni în sprijinul românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Astfel, Constituția arată, la Articolul 142, că “dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. Pe când era șef al statului, Igor Dodon amenința că va modifica acest articol, pentru a face imposibilă o modificare a Constituției care să permită reunificarea Republicii Moldova cu România. Dar Dodon n-a mai apucat să modifice Articolul 142 întrucât a pierdut puterea în favoarea Maiei Sandu.
Parlamentul de la Chișinău, dominat de socialiști, a reușit însă demersuri împotriva “unioniștilor”. Cel mai recent, cu câteva zile înainte ca Maia Sandu să-și preia efectiv mandatul de șef al statului, Parlamentul a aprobat Legea privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Conform acestei legi, Republica Moldova se obligă să asigure condiții pentru utilizarea și dezvoltarea limbii ruse ca “limbă de comunicare interetnică” în Republica Moldova. Actele oficiale ale organelor puterii de stat și ale administrației publice se vor întocmi în limba de stat dar vor fi traduse în limba rusă, iar în Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia se vor traduce și în limba găgăuză. De asemenea, organele puterii de stat, administrația publică, întreprinderile și instituțiile publice sunt obligate să primească și să examineze cereri scrise sau verbale depuse de cetățeni fie în limba de stat, fie în limba rusă.
Practic, prin această lege, limba rusă devine obligatorie pentru toți angajații statului. În noua lege se fac referiri la “limba de stat”, fără a preciza care este această limbă – moldovenească sau română.
