Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Klaus Iohannis, vizat în 27 de dosare penale

Klaus Iohannis, vizat în 27 de dosare penale

Klaus Iohannis, vizat în 27 de dosare penale

Numele președintelui Klaus Iohannis apare în 27 de dosare penale, potrivit unui document prezentat de România TV.

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

14 dintre acestea au fost clasate la Sibiu, iar restul au fost plimbate pe la DNA sau DIICOT, instituții care refuză să explice soarta dosarelor.

 

Documentul a fost obținut de postul de televiziune România TV de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, unde Klaus Iohannis a fost primar între 2000 și 2014. Potrivit sursei citate este vorba de 27 de dosare în care apare numele președintelui.

„27 de dosare penale care îl vizează pe Klaus Iohannis au fost instrumentate de procurori la acest parchet. 14 au fost clasate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, iar restul de 13 au fost declinate către alte unități de parchet cum ar fi DNA sau Parchetul General, precum și către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba Iulia“, afirmă reporterii postului de televiziune.

Cu alte cuvinte, în 14 dosare Iohannis a scăpat ca urmare a deciziilor procurorilor locali, în timp ce soarta a 13 dosare este neclară. România TV atrage atenția și asupra faptului că multe din aceste dosare s-au plimbat între parchete, de la Sibiu la Alba Iulia, Parchetul General sau DNA. DNA și DIICOT nu au oferit niciun răspuns până acum solicitării România TV de a afla mai multe informații despre dosarele lui Klaus Iohannis.

„Nu am primit răspunsuri de la DNA și DIICOT, deși au fost foarte multe dosare preluate de aceste instituții“, au precizat reporterii postului de televiziune.

 

Abuzul în serviciu îl bântuie pe președinte

Interesant este că majoritatea faptelor vizate de aceste dosare vizează acuzații precum falsul în înscrisuri sau abuzul în serviciu. România TV a oferit și câteva exemple de dosare în care a fost vizat președintele. Cel mai vechi dosar datează din 2002 și vizează acuzații de fals în înscrisuri, dar procurorii au decis neînceperea urmăririi penale (NUP)  în 2003. Dosarul din 2002 reprezintă cazul în care secretarul de primărie a fost condamnat, în legătură cu casele din Sibiu, obținute de Klaus Iohannis. 

În 2004, Iohannis, pe atunci primar la Sibiu, s-a confruntat cu o plângere legată de abuz în serviciu, soldată tot cu NUP.  În 2005, Iohannis a primit NUP în alte două dosare în care era în vizorul autorităților pentru acuzația de  abuz în serviciu.

În 2006, s-a confirmat neînceperea urmăririi penale într-un dosar care viza acuzații de fals în declarații și înșelăciune. Dosarul a fost declinat de Curtea de Apel Alba Iulia. Tot în 2006, la numai două luni distanță, Iohannis a primit un alt NUP, de data aceasta pentru abuz în serviciu și fals în înscrisuri. Neînceperea urmării penale a fost decisă și în cazul unui dosar de abuz în serviciu din 2008. O altă rezoluție din 10 ianuarie 2011 a confirmat neînceprea urmării penale „sub aspectul pretinsei săvârșiri a infracțiunii de abuz în serviciu“.

Un alt caz interesant vizează un dosar din 2010, în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale. Acuzația viza constituirea unei organizații cu caracter fascist sau xenofob. Dosarul a fost inițial înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și trimis spre soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. O altă acuzație de abuz în serviciu, din 2011, s-a soldat cu un nou NUP. În 2013, s-a dispus NUP într-un caz de „distrugere, furt calificat și împiedicarea dreptului de a fi ales“.

În noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a decis definitiv anularea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu deţinut de Klaus şi Carmen Iohannis. Casa pe care preşedintele Klaus Iohannis a pierdut-o are o poveste complicată. Potrivit unei anchete a jurnaliştilor de la Rise Project, cel de la care şeful statului a cumpărat jumătate din locuinţă s-a folosit de documente false pentru a se da drept unic moştenitor al imobilului din centrul Sibiului. Procesul a durat 17 ani.

 

Cât valorează un NUP

„Președintele i-a mințit pe români în momentul în care a afirmat că nu a avut dosare penale. Acum constatăm că numele său apare în mai multe dosare penale, ceea ce înseamnă că o perioadă a fost penal, așa cum i-a catalogat pe toți cei care sunt cercetați penal“, a afirmat Daniel Savu, fost ofițer SRI și fost senator PSD. Acesta sugerează că Iohannis ar fi fost protejat pentru a sprijini la rândul său „Statul paralel“. „Avem imaginea protecției cu dublu sens. Atât dinspre parchet înspre președinte, cu decizii de neîncepere a urmăririi penale, uneori pronunțate în momente esențiale ale carierei prezidențiale. Pe de altă parte, avem și imaginea protecției pe care președintele o oferă procurorilor“, a afirmat Savu.

La rândul său, jurnalistul Ion Cristoiu consideră că existența acestor plângeri nu demonstrează că președintele ar fi fost vinovat sau nu, dar apar mai multe semne de întrebare legate de protejarea lui Iohannis. O primă întrebare – cine a „securizat“ candidatura lui Klaus Iohannis din 2014, astfel încât opinia publică nu a aflat că unul dintre pretendenții la prezidențiale, intrat în finală cu Victor Ponta, avea numeroase dosare? (așa cum se vede, multe dosare au fost clasate înainte de 2014). Al doilea lucru: președintelui Klaus Iohannis îi va fi mai greu să vorbească despre corupție în campania din 2019, pentru că toate aceste dosare ridică semne de întrebare, chiar și dacă au fost clasate.

 

Acuzații pe bandă rulantă

Și președintele PSD Liviu Dragnea a vorbit, recent, despre dosarele președintelui Klaus Iohannis, oferind exemple concrete. Printre exemplele oferite se numără achiziția sediului unei bănci din Sibiu, caz în care președintele Iohannis s-ar fi făcut vinovat de uz de fals în înscrisuri private. O altă acuzație vizează retrocedările ilegale către FDGR, în care Iohannis s-ar face vinovat de conflict de interese și abuz în serviciu.

Liviu Dragnea a vorbit și despre promovarea procurorilor care i-au închis dosarele. Liderul PSD a menționat și declarațiile mincinoase despre banii încasați din chirii. Scandalul închirierii căminului de bătrâni de la FDGR ar însemna că Iohannis se face vinovat de conflict de interese și abuz în serviciu.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, de mai multe ori, că el personal nu mai are niciun dosar deschis, toate fiind clasate pentru că a fost găsit nevinovat. „Aceste dosare toate s-au clasat fiindcă nu există faptele. Eu nu am comis niciodată vreo ilegalitate sau vreo faptă penală“, este varianta lui Iohannis. Însă, în absența unor răspunsuri de la DNA și DIICOT nu se știe oficial care a fost soarta celorlalte 13 dosare – cele care nu au fost rezolvate pe plan local, la Sibiu.    

 

Carmen Iohannis a ocolit audierile

Recent, soția președintelui Klaus Iohannis, Carmen Iohannis le-a transmis procurorilor de la Parchetul General, prin fax, că se află în imposibilitatea de a se prezenta la audieri, deoarece îl însoţeşte pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita pe care o efectuează în Marea Britanie.

Deși președintele Iohannis a afirmat că va fi o vizită de stat, aceasta s-a dovedit a fi una cu caracter neoficial, el nefiind primit de primul ministru britanic Theresa May. Carmen Iohannis trebuia să se prezinte la Parchetul General pentru a fi audiată într-un dosar deschis ca urmare a unui denunţ în legătură cu sumele de bani obţinute de familia Iohannis din închirierea unui imobil.

Denunţul a fost depus de SC Jurindex Media SRL, societatea care administrează site-ul Lumeajustitiei.ro, reprezentată de jurnalistul Răzvan Savaliuc, împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, a soţiei acestuia, Carmen Iohannis, precum şi împotriva notarului Radu Gabriel Bucşă, reclamaţi pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care abuz în serviciu, fals intelectual, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat. Iniţial, denunţul a fost înregistrat în mai 2018 la DNA, declinat apoi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi ulterior la Parchetul General. În noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a decis definitiv anularea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu deţinut de Klaus şi Carmen Iohannis.

Comentarii

loading...