Dacă proiectul ar deveni lege în acest moment, ratele pentru credite ar scădea și cu 40%. Băncile spun că plafonarea dobânzilor nu le-ar mai permite să își acopere costurile.
Un proiect de lege adoptat de Senat și intrat în discuția comisiilor de specialitate din Camera Deputaților a dat foc lumii bancherilor. Inițiativa legislativă promovată de deputatul Daniel Zamfir prevede ca dobânzile practicate de bănci și de instituțiile financiare nebancare să fie plafonate. Dacă proiectul va deveni lege, dobânda băncilor nu va putea fi de mai mult de 2,5 ori mai mare decât dobânda legală, similară în acest moment cu dobânda de politică monetară.
Raportat la condițiile din prezent, când dobânda de politică monetară a Băncii Naționale este de 2,25%, ar însemna că dobânda maximă pentru creditele contractate de români în lei nu ar putea depăși 5,6%. Prin comparație, cel mai avantajos credit de consum disponibil pe piață presupune plata unei dobânzi de 9%. Concret, pentru un credit de 10.000 de lei luat pe o perioadă de cinci ani, rata este astăzi puțin peste 200 de lei, însă dacă dobânda ar fi plafonată la nivelul propus în proiectul de lege, obligațiile lunare ale împrumutatului ar scădea până la aproximativ 125 de lei, deci cu peste 37%.
Bancherii, prin vocea KPMG, care a realizat un studiu de impact, spun însă că plafonarea dobânzilor la acest nivel nu este o măsură sustenabilă, în contextul în care băncile nu își vor mai putea acoperi costurile. De cealaltă parte, legea nu a beneficiat de un studiu de impact atunci când a fost votată de Senat, principalul argument al promotorilor fiind, însă, comparația cu nivelurile de dobândă din alte țări.
De altfel, ca răspuns la studiul comandat de bănci, deputatul Daniel Zamfir a amintit că Dobânda Anuală Efectivă în Uniunea Europeană este de circa 1,73%, în timp ce în România este de peste 6%. În analiza sa, Zamfir include și creditele imobiliare, nu numai pe cele de consum. De menționat și că majoritatea țărilor UE sunt membre ale zonei euro, utilizând această monedă, spre deosebire de România, care are încă monedă proprie.
KPMG spune clarcă studiul folosește exclusiv băncilor
Studiul realizat de KPMG pentru Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) trage concluzii extrem de dure, inclusiv referitor la impactul direct al plafonării dobânzilor. Pe de altă parte, aceeași lucrare menționează, în final, că „nu garantează că informaţiile prezentate în studiu răspund obiectivelor oricărei terţe părţi, alta decât ARB şi CPBR“.
La modul concret, cei de la KPMG anunță că, dacă dobânzile vor fi plafonate, băncile nu își vor mai putea acoperi costurile și vor fi nevoite să-și regândească total ofertele de produse. „Vom asista la o restrângere a creditării. Unele bănci ar putea chiar să renunţe definitiv la creditele de consum. Altele ar putea să nu mai prelungească liniile pentru cardurile de credit şi pentru descoperitul de cont. Perioada de graţie pentru aceste produse nu va mai exista. Creditele cu dobândă fixă pe perioade lungi vor fi şi ele afectate. Nu în ultimul rând, am putea asista la o revenire a creditului în valută, care nu este afectat de lege, dar care aduce riscul valutar“, a declarat Angela Manolache, partener KPMG, la lansarea studiului.
KPMG anunță că, dacă dobânzile vor fi plafonate, băncile nu își vor mai putea acoperi costurile și vor fi nevoite să-și regândească total ofertele de produse.
