Alegerile anticipate care se vor ține duminică, 11 iulie 2021, în Republica Moldova sunt menite să ducă la formarea unui nou Parlament, iar acesta este cel care va valida, ulterior, și un nou Guvern care se va instala la Chișinău.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a fost aleasă șef al statului pe baza convingerilor ei pro – europene, speră ca noul Legislativ și, pe cale de consecință, noul Guvern să îmbrățișeze aceleași convingeri, pentru a pemite o colaborare cât mai bună între puterile statului. Colaborare care, în ultimele luni, a fost deficitară, întrucât politicienii de stânga încă dețin majoritatea în Parlament. Una dintre temele politice sensibile în campania electorală este relația cu România, despre care se știe că susține ferm apropierea Republicii Moldova de NATO și de UE, iar acest lucru îi deranjează pe nostalgicii comunismului. Un fost șef de stat al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a profitat de campania electorală pentru a acuza România.
Potrivit presei de la Chișinău, politicianul Vladimir Voronin, declarat comunist și perceput drept filo – rus, susține că România are tendința să se amestece în treburile interne ale Republicii Moldova. Replica i-a dat-o Andrei Năstase, liderul platformei “Dreptate și Adevăr” (DA), fost ministru în Guvernul Republicii Moldova.
„România înseamnă și va însemna Acasă, dragoste frățească necondiționată, înseamnă proiecte și dezvoltare, securitate în regiune, înseamnă un trai mai bun pe această parte a Prutului”
Andrei Năstase,
Liderul platformei “Dreptate și Adevăr”
Președintele Maia Sandu insistă ca toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei din diaspora, să se prezinte ca să-și exprime opțiunea la votul de duminică. Ea consideră că rezultatul alegerilor va garanta și democrația, și respectul față de Justiție, și creșterea nivelului de trai dar și viitoarea relație cu România.
“E mare nevoie de un Parlament care nu se teme de justiție curată și independentă. Sperăm să avem o asemenea majoritate în următorul Parlament”
Maia Sandu,
Președinta Republicii Moldova
În anul 2021, după instalarea în funcția supremă la Chișinău a Maiei Sandu, Președinția Republicii Moldova a elaborat și un pachet de proiecte de legi pentru reforma Justiției.
Pentru alegerile care se vor desfășura duminică în Republica Moldova sunt înscrise pe listele electorale 14 partide, dar efectiv confruntarea se poartă între Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care o susține pe Maia Sandu (ea fiind socotită cel mai pro – occidental șef de stat pe care l-a avut vreodată Republica Moldova) și “blocul electoral” al Comuniştilor şi Socialiştilor, unde se află politicienii pro – ruși, avându-i drept lideri pe foștii preşedinţi Igor Dodon şi Vladimir Voronin.
Atât pentru Republica Moldova cât și pentru România, un element de îngrijorare îl reprezintă trupele rusești staționate în Transnistria – zona de est, separatistă, a Republicii Moldova. Fostul ambasador al SUA la București, Adrian Zuckerman, anunța în toamna anului trecut că Polonia și România sunt cei mai importanți piloni de pe Flancul Estic al NATO dar că, pentru țările aliate, o mare provocare o reprezintă acțiunile Rusiei în Transnistria și în peninsula Crimeea. Acesta este motivul pentru care România susține cererea conducerii de la Chișinău, adresată Rusiei, de a-și retrage trupele din Transnistria.
Președintele Klaus Iohannis a discutat în ultimii ani atât cu Maia Sandu cât și cu predecesorul acesteia în funcția de președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, pe care i-a asigurat de sprijnul politic, economic și sanitar al României, precum și ceea ce privește integritatea și suveranitatea Republicii Moldova. Amintim că, în decembrie 2020, Klaus Iohannis a fost primul președinte primit la Chișinău, în calitate de șef de stat, de Maia Sandu.
“Am reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat permanent, inclusiv în fața aliaților din NATO și din UE, președintele Klaus Iohannis.
