Numirea în fruntea Ministerului Justiției a avocatului Stelian Ion (USR PLUS) a iscat nedumerire, pentru că el avea în biografie un episod controversat legat de obținerea unei locuințe de la stat și pentru că, în interiorul Coaliției de guvernare, el a câștigat postul de ministru în fața unui reprezentant al PNL, care era bine cotat. Apoi, în cele trei luni de când și-a preluat mandatul de membru al Cabinetului Cîțu, Stelian Ion a dezamăgit, iar unul dintre sindicatele lucrătorilor din Minister a ajuns să întrebe ironic, printr-un comunicat de presă, “Avem ministru la Justiție?”.
“Cu excepția unor poze cu ambasadori și alți vizitatori, dinspre ministrul Justiției nu se aude nimic util”, susține comunicatul publicat, ieri, de Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Federația Sindicatelor din ANP este cea care îi reprezintă pe polițiștii de penitenciar. În numele acestora, Federația cere în primul rând “soluții pentru bunul mers al Justiției ori pentru angajații din subordine care reclamă tot felul de înghețări de salarii și ciuntiri de drepturi”.
„Ministrul Justiţiei nu are, potrivit legii, niciun instrument legal să evalueze activitatea unei structuri de Parchet, aprecierile sale cu privire la eficienţa SIIJ fiind de natură eminamente politică”
Robert Cazanciuc,
Senator PSD
Un fost ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, socotit unul dintre cei mai buni juriști din PSD, consideră că nu ministrul Justiției este cel care are dreptul să evalueze activitatea unei componente a Parchetului și, în consecință, nici pe aceea a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
”Eu am ieșit, am crezut că e vorba de 10 august, dar am înțeles că e o speță particulară. Dar cum ați venit chiar azi, când a fost subiectul 10 august? Toți oamenii de aici sunt pe speța dumneavoastră?”
Stelian Ion,
Ministrul Justiției
Cea mai penibilă situație în care s-a pus Stelian Ion a fost momentul în care a ieșit să discute cu niște protestatari care cereau abrogarea amenzilor rutiere, crezând că ei reclamă clasarea dosarului “10 august”.
Federația Sindicatelor din ANP este cea care îi reprezintă pe polițiștii de penitenciar. În numele acestora, Federația cere în primul rând “soluții pentru bunul mers al Justiției ori pentru angajații din subordine care reclamă tot felul de înghețări de salarii și ciuntiri de drepturi”.
Organizaţiile sindicale ale poliţiştilor din penitenciare cer ministrului de Justiţie şi, prin intermediul acestuia, Guvernului să aloce fondurile necesare pentru ocuparea, în cursul anului 2021, în structura ANP, a unui număr de 2000 de posturi, care în acest moment sunt vacante. Sindicaliștii mai solicită modificarea unor acte normative pentru a permite să se primească titlul de specialist de clasă pentru poliţiştii de penitenciare – așa cum îl primesc poliţiştii din Poliția Română.
Nemulțumirile angajaților din penitenciare sunt foarte vechi, iar ei le prezentaseră, fără succes, și în fața fostului ministru Tudorel Toader (PSD). El a recunoscut că problemele sunt reale, dar rezolvarea lor a fost amânată. Chiar la bilanțul celor doi ani în funcția de ministru al Justiției, Tudorel Toader se referea la această chestiune.
“Sigur, nu s-a rezolvat, pentru că problema penitenciarelor devenise o problemă sistemică, care s-a creat în ani şi ani de zile şi pe care nu puteai să o rezolvi într-o săptămână, într-o lună şi nici măcar într-un an de zile”, explica ministrul Tudorel Toader. El anunța în acea perioadă că în închisorile din România se află 27.000 de deținuți și doar 12.000 de funcționari cu statut special – adică polițiști de penitenciare.
„Vom vedea echilibrul necesar”, promitea ministrul Tudorel Toader.