Proiectul nu a devenit niciodată lege, deși până și Biserica Ortodoxă Română s-a declarat atunci de acord cu inițiativa.
Proiectul a fost amplu dezbătut atunci; au participat inclusiv reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, la unele discuții. Mai mult decât atât, legea a fost aprobată de Senat și a ajuns în Camera Deputaților. Aici, spune inițiatorul său, Marian Vasiliev, ex-senator PP-DD și, ulterior, UNPR, dar și președinte al Comisiei pentru egalitate de șanse a Senatului, legea s-a pierdut undeva în sertare. Acum, mai mult ca oricând, după episodul pedofilului din lift, acesta consideră că o astfel de lege este necesară.
„Privesc șocat amplele discuții despre pedofilie și monștrii loviți de aceste porniri. În 2014, am inițiat, în calitate de senator, proiectul de lege privind castrarea chimică a pedofililor. Ulterior, castrarea chimică am prevăzut-o și pentru violatorii recidiviști. Legea a fost aprobată de Senat, după discuții furtunoase, după conflicte cu ONG-uri apărătoare ale «drepturilor omului»… Am fost atacați de tot felul de părerologi și «specialiști» care se luptau pentru drepturile la «integritate fizică» ale pedofililor. Copilașii traumatizați pe viață și părinții acestora erau pentru mulți ONG-iști o problemă secundară… Inclusiv Biserica Ortodoxă Română (pe care am invitat-o la dezbateri alături de toate cultele religioase din România) s-a pronunțat oficial în favoarea adoptării Legii castrării chimice. După aprobarea din Senat, legea a plecat către Camera Deputaților, care e for decizional, și s-a pierdut în hățișul birocratic… Astăzi se dovedește câtă nevoie are această țară de măsuri drastice”, a spus Marian Vasiliev.
Legea a trecut de Senat prin aprobare tacită. În seara când trebuia să se voteze, după dezbateri ample, s-a luat decizia să se amâne votul. A doua zi, legea era aprobată tacit. Comisiile de specialitate însă au dat aviz negativ, inclusiv Guvernul. Proiectul de lege a fost semnat și de actualul primar al Bucureștiului, Gabriela Firea, PSD, dar și de parlamentarii Tudor Barbu, PML, și Ciprian Rogojan, pe atunci UNPR. O inițiativă similară a fost respinsă de Parlament în urmă cu două legislaturi.
Ce spune legea
Inițiativa legislativă prevede introducerea unui nou articol în Codul Penal. Potrivit acestuia, „persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală care atentează la inviolabilitatea sexuală a altei persoane, inclusiv a minorilor, de către instanţa de judecată li se poate aplica măsura de siguranţă castrarea chimică”.
De asemenea, măsura de castrare chimică ”se aplică obligatoriu de către instanţa de judecată” şi se efectuează „în ultimele 3 luni de ispăşire a pedepsei închisorii”. Marian Vasiliev a ținut să sublinieze că nu este vorba despre o castrare chimică, ci despre un tratament hormonal reversibil. „Sunt convins că dacă legea ar fi fost adoptată, incidența cazurilor de genul pedofilului din lift ar fi fost mult mai scăzută, pentru că o astfel de lege ar induce frica în rândul infractorilor”, a spus ex-senatorul pentru „România liberă.“
Dezbateri ample cu întrebări dificile
Legea a fost dezbătută în mai multe rânduri. Au fost organizate mese rotunde, de exemplu, în care s-au discutat abordările asupra schimbării pedepselor pentru pedofilie, prevăzute în Codul Penal, dar și implicațiile pedepsirii pedofililor prin castrare chimică. În cadrul acestora s-au discutat probleme fundamentale, precum: este castrarea chimică o metodă de reducere a numărului de cazuri de abuz şi recidivă a pedofililor?; care sunt limitările pe care trebuie să le conţină proiectul legislativ din perspective distincte?; sunt încălcate drepturile fundamentale ale deţinutului prin aplicarea acestei pedepse? Au participat parlamentari, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din domeniul promovării și respectării drepturilor omului, ai cultelor religioase, psihologi, medici, avocați, mass-media.
Legi privind castrarea chimică a pedofililor sunt adoptate în țări precum Danemarca, Cehia, Rusia, Germania, Franța și Polonia. În 2016, Parlamentul din Indonezia a adoptat pedeapsa cu moartea pentru cei vinovați de violență sexuală împotriva minorilor.
