Portul Constanța, care pentru România înseamnă enorm, nu contează pentru o bună parte a Uniunii Europene. Nici măcar nu există în planurile lor.
„Portul Constanța, dacă ne uităm pe mai multe hărți la Uniunea Europeană, nu există. E tragic că a fost așa, sperăm să nu mai fie”, a declarat Nicolae Dan Tivilichi, director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime -Constanța.
Cel mai mare port la Marea Neagră
Cu toate acestea, portul este vital economiei românești și important pentru economia țărilor din apropierea noastră. De pildă, 75 la sută din cantitatea de marfă care tranzitează România ajunge în Portul Constanța. Este cel mai mare port la Marea Neagră, la distanță de concurenți.
„Cantitatea de marfă care trece în acest an prin Portul Constanța cu siguranță că va depăși 60 de -milioane de tone”, a mai declarat directorul CNAPMC.
Pe primul loc în Europa la cereale
Portul Constanța este -important și pentru țările din jur. În acest an, își va păstra titlul de cel mai important port de cereale din Europa, devansând portul Rouen din Franța. „Portul Constanţa este numărul unu în Europa în ceea ce se cheamă cereale şi anul acesta va rămâne numărul 1 în lume. Toate depozitele de cereale din Europa de Est, de Sud, Constanţa, şi tot ce vreţi dumneavoastră, toţi operatorii de aici au silozurile pline. Rusia a mers la un preţ mai jos la cereale, s-a aşteptat să termine marfa şi probabil va începe să se livreze din ceea ce avem stocuri”, a mai spus Tivilichi. Estimările sunt pozitive, pentru că anul viitor se preconi-zează o creștere a producției agricole, mai ales în Serbia, unde au pătruns mari traderi internaționali de cereale. Serbia își exportă mare parte din cereale prin Portul Constanța. „Esti-măm un -potenţial între 5 şi 6 -milioane tone de cereale. Poate nu va fi tot în 2018, dar există acest potenţial, depinde de noi să-l atragem”, a mai spus directorul CNAPMC.
Autostrada pe care nu o folosim
Cu toate acestea, probleme sunt, și nu sunt deloc puține sau ușor de rezolvat. Una dintre ele se referă la legăturile de transport dintre port și zonele sau țările învecinate. „Trebuie să înţelegem că poate mai bine de 75 la sută din întreaga cantitate de marfă care tranzitează România are ca punct final al României Portul Constanţa, indiferent că pleacă pe calea ferată sau pe autostrăzi. Aici avem noi mai multe lucruri de rezolvat. Dacă ne uităm în jurul nostru, unii poate şi-au făcut mai bine calea ferată, discutăm de Bulgaria, şi-au făcut mai bine poate drumuri, de-aia vor şi poduri, să-şi folosească infrastructura de transport. Noi trebuie să ne folosim infrastructura noastră de transport, autostrada pe care ne-a dat-o Dumnezeu, Dunărea”, a afirmat directorul CNAPMC.
Austriecii vor să vină în Constanța
Dacă Dunărea ar fi navigabilă o perioadă cât mai mare din an, dar și predictibilă și ieftină, ar atrage tot mai mulți clienți pentru port. Clienții înseamnă marfă, iar marfa înseamnă bani. „La ora actuală, din Viena pleacă spre Hamburg 350 de mii de TEU-uri anual. În discuţiile pe care le-am avut cu ei, au spus: «Faceţi Dunărea predictibilă, să se poată ajunge în Portul Constanţa, şi vi le dăm pe toate». Încercăm să preconizăm o nouă rută – Polonia, care intenţionează să găsească drept al doilea culoar de marfă Portul Cons-tanţa. Sunt două variante: ori vine pe calea ferată, dar asta înseamnă că tranzitează un pic Ucraina, intră în nordul ţării şi ajunge în Portul Constanţa, sau, un pic mai sigur, Polonia, direct Ungaria, se înţeapă în Dunăre, la Baia, spre exemplu, şi vine pe apă în Portul Constanţa”, a explicat Nicolae Dan Tivilichi.
Util. Legătură cu Turcia
Tivilichi a mai spus că CNAPMC doreşte şi dezvoltarea sistemului de transport RO-RO și chiar a anunțat, recent, deschiderea unei linii Constanța-Istanbul. „Un alt punct al Portului Constanţa pe care dorim să-l dezvoltăm, şi avem premise importante de dezvoltare, este cel al sistemului de transport RO-RO. Avem toate şansele ca la sfârşitul lunii decembrie, ianuarie cel târziu, să redeschidem linia Constanţa-Istanbul, ceea ce ar fi un mare câştig pentru Portul Constanţa”, a spus Tivilichi. O firmă din Turcia vrea să deschidă această rută, la început cu o cursă pe săptămână, urmând ca în vară să fie 3, iar până la finele anului 4 sau 5. Despre o astfel de rută s-a mai vorbit de câteva ori în anii trecuți, dar nu a fost niciodată viabilă economic.
Promisiuni. Investiții în energie
Conducerea portului se gândește și la diversificarea traficului, transformarea sa într-un port important pentru industria „oil and gas”, cum îi spun străinii, adică pentru industria energiei. „Portul Constanţa nu trebuie să stea numai în cereale. Considerăm că Portul Constanţa poate avea o valoare deosebită în ceea ce se cheamă segmentul de energie. Vă pot spune că în perioada imediat următoare, înţeleg că a ieşit şi certificatul de urbanism, va fi construit un nou terminal petrolier în Portul Constanţa Sud-Agigea. Ne uităm cu interes spre ceea ce se întâmplă în zona Midia, la Rompetrol, cu rafinăria de la Năvodari, unde sperăm şi avem promisiuni că va fi o creştere a nivelului de trafic prin Portul Midia”, a mai declarat Nicolae Dan Tivilichi.
