11.1 C
București
marți, 23 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăPremierul decapitează Antifrauda Fiscală!

Premierul decapitează Antifrauda Fiscală!

Cea mai „temută” componentă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), considerată drept “brațul înarmat” al Fiscului, este Direcția Generală Antifraudă Fiscală. În mod surprinzător, într-o singură zi, premierul Ludovic Orban a semnat deciziile privind eliberarea din funcții a inspectorului general de la Antifraudă Fiscală și a 11 inspectori generali adjuncți.

Deciziile premierului Orban poartă numerele 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173 și 174, toate fiind emise la data de 16 martie 2020 și fiind publicate, în aceeași zi, în Monitorul Oficial. Decizia 166 se referă la eliberarea din funcția de inspector general la Antifraudă a Elenei – Carmen Tatu, iar celelalte decizii se referă la destituirea inspectorilor generali adjuncți Ioan Văideanu, Alexandru Georgescu, Ionuț Aurică, Raul Cristian Petrescu, Mircea Popa, Iulian Pricope, Burduja Dorian, Liviu Pătrânjan, Gabriel Ninu, Alin Stanciu și Dan Pușdercă.

Unii dintre adjuncții care au fost demiși lucrau în structura centrală a Fiscului, iar alții conduceau unitățile Antifraudă Fiscală de la București, Suceava, Constanța, Deva, Târgu Jiu, Oradea și Sibiu.

Niciuna dintre deciziile de eliberare din funcție nu precizează motivele pentru care a fost aplicată această măsură. Este indicat doar numărul unei adrese, 1334 / 16.03.2020, pe care ANAF a trimis-o la Secretariatul General al Guvernului, și pe baza căreia premierul Orban a semnat deciziile de eliberare din funcție.

Despre Carmen Elena Tatu se știe că a fost inițial numită inspector general Antifraudă Fiscală, în anul 2016, de premierul Cioloș, a fost demisă, în anul 2017, de premierul Grindeanu dar a fost repusă în funcție, în 2018, în perioada Guvernului Dăncilă, printr-o decizie a magistraților de la Tribunalul București.

Motivația anihilării, printr-o singură “trăsătură de pix”, a întregii conduceri de la Antifraudă Fiscală poate fi găsită într-o procedură concepută de actualul ministru de Finanțe, Florin Cîțu. El ar fi inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență care să reorganizeze fundamental Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Conform acestui proiect, funcțiile de conducere de până acum (una de vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, una de inspector general antifraudă precum și cele de inspectori generali adjuncți) sunt desființate, iar Direcția Generală Antifraudă este coborâtă la rangul unei simple Direcții în cadrul ANAF. Prin același program de restructurare, dintre cele patru funcții de vicepreședinte al ANAF vor rămâne doar trei. Funcția de vicepreședinte al ANAF care se desființează va fi chiar cea care îi revenea șefului Direcției Generale Antifraudă.

Potrivit unei Ordonanțe de Urgență emisă pe timpul primului guvern Orban, inspectorii de la Antifraudă Fiscală nu vor mai fi numiți prin concurs, ci prin detașare de la alte structuri ale statului. Pe de altă parte, salariile lor vor fi aliniate la nivelul altor funcții guvernamentale, ceea ce, altfel spus, înseamnă că ar putea fi reduse.

O altă modificare preconizată în structura ANAF ar putea fi separarea mai clară a activității vamale, care ar putea deveni chiar independentă de ANAF. Un asemenea proiect, de scoatere a Direcției Generale a Vămilor de sub tutela ANAF, fusese anunțat pe timpul când Ministerul de Finanțe era condus de Eugen Orlando Teodorovici.

Despre ANAF se știe că a avut, cândva, un statut extrem de puternic în structura statului român. În anul 2013 a fost semnat chiar un Protocol între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ANAF, la momentul în care procuror general era Tiberiu Niţu, iar Gelu Diaconu era preşedinte al ANAF. O altă chestiune controversată a fost detașarea, chiar în Direcția Generală Antifraudă Fiscală, a peste 200 de ofițeri SRI, care aveau misiuni comune cu inspectorii Fiscului.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Neuropatie diabetică: Tipuri, simptome și cauze

Neuropatia diabetică este o complicație a diabetului care afectează sistemul nervos. Este o boală progresivă, iar simptomele se agravează în timp. Neuropatia diabetică apare atunci...

Ciolacu apare alături de candidata Gabriela Firea și o laudă că “știe administrație”

Președintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, o laudă pe Gabriela Firea, care a devenit, din nou, candidatul PSD la funcția de primar general al Capitalei. "Decizia...

ROCA Investments înregistrează creștere pentru al șaselea an consecutiv, în pofida unui an plin de provocări, și o valoare de piață de 81,64 mil...

ROCA Investments, cea mai dinamică companie de private equity din România, celebrează șase ani de activitate pe piața locală. Compania anunță o evaluare curentă...
Ultima oră
Pe aceeași temă