Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Chestorul principal Cătălin Ioniță  (Foto: Inquam)

Chestorul principal Cătălin Ioniță (Foto: Inquam)

Război la Interne. Șeful Anticorupției a fost demis pe motiv că nu mai prezintă încredere

Președintele Iohannis a semnat decretul de scoatere la pensie, la numai 44 de ani, a chestorului principal de poliție Cătălin Ioniță, fostul șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne.

Mihai Diac 0 comentarii

Foarte discret, un chestor principal de poliție (grad profesional echivalent gradului militar de general cu două stele) a fost eliberat din funcție și a fost scos la pensie – la numai 44 de ani. La propunerea ministrului de Interne, Marcel Vela, președintele Iohannis a semnat decretul de încetare a raporturilor de serviciu ale chestorului principal Cătălin Ioniță.

Decretul prezidențial poartă data de 25 septembrie 2020. Cu o lună mai înainte, Ministerul Afacerilor Interne anunța că ofițerul Cătălin Ioniță a fost eliberat din funcția de director general al Direcției Generale Anticorupție din MAI, pe motiv că acest ofițer nu mai deține autorizaţie de acces la informaţii clasificate din partea Oficiului Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), autorizație necesară exercitării funcţiei de comandant.

Direcția Generală Anticorupție (DGA) este una dintre cele mai temute componente ale MAI, care îi verifică și care deține informații despre toți angajații Ministerului. Evident că foarte multe asemenea informații sunt secrete și ajung pe masa șefului DGA, care trebuie să fie, din acest motiv, mai presus de orice bănuială.

Nicio sursă oficială nu a explicat pe ce motiv ORNISS nu i-a mai prelungit șefului DGA certificatul de acces la informații clasificate.

Informații neoficiale, prezentate de site-ul stiripesurse.ro, susțin că ORNISS a luat decizia de a stopa accesul ofițerului la informații clasificate după ce această decizie i-a fost solicitată de către Direcția Generală Protecție Internă – cunoscută drept “serviciul secret” al Ministerului de Interne. Cu alte cuvinte, Direcția Generală Protecție Internă (DGPI) a cerut și a obținut destituirea și scoaterea la pensie a șefului Direcției Generale Anticorupție (DGA).

Dacă în acest război intern, între DGA și DGPI, are dreptate DGPI, atunci cazul ofițerului Ioniță nu ar trebui să se încheie ci ar trebui declanșată o anchetă privitoare la acele fapte care au făcut să-i fie retras dreptul la informații clasificate. Fie și numai pentru faptul că unui ofițer nu i se “șterge memoria” în momentul când iese la pensie, ci pleacă din instituție cu niște informații care au fost secrete.

 

“Am constatat că sunt prea mulţi polițişti în birouri şi prea puţini  în stradă. Am constatat că nu sunt bine dotaţi cei din stradă. Am constatat că sunt sarcini care se suprapun pentru că de-a lungul timpului s-a încetăţenit aşa o idee că este un privilegiat şeful de la Poliţia din judeţ şi tot felul de relaţii de prietenie sau chiar politice, prin subordonarea lor politică, au dus la o scădere a eficienţei actului poliţienesc”

Marcel Vela,

Ministrul Afacerilor Interne

„În spaţiul public au fost semnalate situaţii de poliţişti sau foşti poliţişti acuzaţi că nu şi-au făcut datoria sau chiar că au pactizat cu cei certaţi cu legea. Precizez că la nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu sunt tolerate astfel de situaţii, noi fiind primii interesaţi să nu existe nici măcar o suspiciune vizavi de profesionalismul şi corectitudinea cadrelor MAI”

Monica Dajbog,

Purtător de cuvânt al MAI

 

De ce a fost demis și scos la pensie chestorul Cătălin Ioniță?

Ofițerul și-a pierdut funcția de șef al Direcției Generale Anticorupție pe motiv că nu a mai primit certificat ORNISS, care îi era necesar pentru a avea acces la informații clasificate.

Este vinovat de această situație fostul șef al DGA?

Instituțiile statului nu sunt obligate să facă public motivul pentru care nu acordă certificatul ORNISS, ceea ce înseamnă că neacordarea certificatului poate fi folosită și pentru a scăpa de oamenii incomozi.

 

 

Dar ofițerul Ioniță poate fi în realitate nevinovat, iar în acest caz destituirea și pensionarea lui subită pot avea cu totul altă explicație. Unul dintre oamenii foarte puternici în MAI este secretarul de stat Bogdan Despescu – controversat datorită acuzațiilor de plagiat care planează asupra lui (acuzații care, eventual, ar putea fi cercetate chiar de Direcția Generală Anticorupție). Bogdan Despescu a fost cândva șef al Poliției Române și a fost înlocuit din acea funcție chiar de Cătălin Ioniță. Acesta din urmă, care era deja șef al DGA, a fost promovat pe funcția de șef al Poliției Române, pe care a deținut-o timp de șase luni, în anul 2018, după care a revenit pe funcția de șef al DGA. Evident că între cei doi chestori, colegi în MAI, au mai existat tensiuni în ultimele luni.

Acum, conflictul intern din MAI s-a aplanat prin scoaterea la pensie a lui Cătălin Ioniță – rivalul lui Bogdan Despescu. Acesta din urmă rămâne secretar de stat în MAI. Mai ales că Direcția Generală Anticorupție, pe care a condus-o Ioniță, n-a apucat să cerceteze dacă fapta de plagiat, de care este acuzat Despescu, este reală.

Surse din Ministerul de Interne susțin că acest procedeu, de a îndepărta din instuție angajați incomozi, folosind argumentul că au fost reverificați și că nu mai merită certificatul ORNISS, s-a mai folosit. Procedeul este posibil întrucât nici DGPI nici ORNISS nu au obligația să dezvăluie motivele care au determinat blocarea accesului la informații clasificate.

Există totuși un proiect de lege care ar urma să modifice Legea 182 / 2002 privind protecția informațiilor clasificate. Dacă acest proiect va fi aprobat, autoritățile statului vor fi obligate să transmită „motivat” către beneficiari deciziile de a acorda sau de a respinge accesul la informații clasificate. Alminteri, în absența unei asemenea motivări, orice angajat care-și pierde accesul la informații clasificate poate fi suspectat că ar fi un infractor.

Comentarii

loading...