Avion de transport al Armatei Române

Avion de transport al Armatei Române

“Carta Albă” a Apărării. România va putea să trimită sprijin militar Ucrainei

Carta Albă a Apărării, elaborată de Ministerul Apărării Naționale, ordonă Armatei Române să fie capabilă să trimită sute de militari la mare distanță de teritoriul național.

Mihai Diac 0 comentarii

Cea mai nouă variantă, din anul 2021, a Cartei Albe a Apărării, indică forțelor Armatei Române să fie pregătite pentru misiuni cu mult în afara teritoriului statului român.

Astfel, “în cadrul NATO, pentru misiuni și operații non-articol 5”, Armata Română trebuie să fie gata să trimită “o brigadă, la o distanță de maxim 2.000 km față de București, pentru maxim șase luni, fără rotirea forțelor participante, fără sprijin al națiunii gazdă”.

Noul document elaborat de conducerea MApN, deja aprobat de Guvern și de Parlamentul României, nu indică explicit în ce țară ar putea fi trimisă această mare unitate militară a României. Dar față de București, orașul Kiev, capitala Ucrainei, se află la mai puțin de o mie de kilometri, iar orașul Donețk, unul dintre cele mai tensionate puncte din zona estică a Ucrainei, se află la circa 1300 de kilometri. Evident că și întregul teritoriu al Republicii Moldova se află în raza de 2000 de kilometri față de București.

Acum o săptămână, Palatul Cotroceni anunța că președintele Iohannis a avut o convorbire prin telefon cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la solicitarea liderului de la Kiev. Iohannis “a reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială, precum și pentru aspirațiile sale europene și euroatlantice”.

“Președintele României a evocat preocuparea față de deteriorarea securității în Vecinătatea Estică și în Marea Neagră, în apropierea frontierei estice a Ucrainei și în Crimeea”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Acum o lună, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a avut o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a insistat ca Alianța Atlantică să fie pregătită să ofere sprijin militar Ucrainei și să accelereze procedura de aderare a Ucrainei, așa cum se stabilise în summit-ul din anul 2008, de la București.

“Credem că NATO este o instituție de încredere, care își ține promisiunile. Apartenența Ucrainei la NATO este o chestiune de timp. Nu există criterii care să nu fie îndeplinite”

Dmytro Kuleba,

Ministrul de Externe al Ucrainei

Șeful Diplomației de la Kiev i-a amintit secretarului general Stoltenberg că NATO a promis că va primi ca membri Ucraina și Georgia, iar acum promisiunea trebuie îndeplinită.

Carta Albă a Apărării arată că, în perioada anilor 2021 – 2024, Armata Română ar putea fi solicitată în foarte multe misiuni internaționale. Pe lângă marea unitate tip brigadă (circa 2000 de oameni), care ar fi gata să fie trimisă într-o țară vecină României (de exemplu în Ucraina sau în Republica Moldova), mai trebuie să fie disponibile unul sau batalioane care să poată fi trimise la o distanță de maxim 5.000 de kilometri față de București. Acestea trebuie să fie pregătire să acționeze “pentru minimum doi ani, cu rotirea forțelor participante la șase luni, fără sprijin al națiunii gazdă, dar cu sprijin aliat de aproximativ 30 la sută din total”. ;

Această referire pare să corespundă unor misiuni cum sunt au fost cele din Afganistan sau Irak. După cum se știe, România și-a retras integral militarii din Afganistan, așa cum a decis conducerea NATO. În schimb, în ceea ce privește Irakul, România va trimite un nou detașament militar, chiar în anul 2021.

Separat, Armata Română trebuie să aibă pregătite unul până la trei detașamente de forțe aeriene (escadrile de aviație, baterie rachete sol-aer, grup EOD), la o distanță de maxim 5.000 de kilometri, pentru maximum doi ani, cu rotirea forțelor participante, cu sprijin aliat de aproximativ 30 la sută din total.

 

Ca forțe navale, România trebuie să poată trimite o unitate tip fregată sau dragor maritim, o companie de infanterie marină și personal de stat major la o distanță

de maxim 4.000 de kilometri față de București, pentru o perioadă de maxim 90

de zile, fără rotirea forțelor.

România trebuie să mai poată trimite în străinătate “o capabilitate dislocabilă pentru apărare cibernetică și personal de stat major”, precum și forțe pentru operații speciale cu un efectiv de până la două grupuri, cu rotirea la șase luni.

Comentarii

loading...