Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Lacul Siutghiol

Lacul Siutghiol

Regulament pentru rechinii de pe Lacul Siutghiol

Primăria Constanța a inițiat un regulament prin care unii privați pot închiria terenurile de stat de pe malul Lacului Siutghiol.

Cristian Hagi 0 comentarii

O hotărâre de guvern din anul 2007, aflată în vigoare, relevă că procedura demarată de primarul Decebal Făgădău este una ilegală. În plus, dreptul de administrare invocat de Municipiul Constanța asupra terenurilor de pe malul lacului nu a devenit niciodată operațional, nefiind îndeplinite condițiile suspensive prevăzute în

Legea 42/2010 prin care s-a decis transmiterea Lacului Siutghiol în administrarea consiliilor locale riverane.

 

Propuneri înainte de Crăciun

Anul trecut, în perioada Crăciunului, când publicul avea preocupări specifice sărbătorilor de iarnă, Primăria Constanța a publicat pe site-ul său un proiect de regulament pentru închirierea terenurilor din domeniul public și privat al localității, dar și a terenurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Municipiului Constanța. În mod normal, terenurile din urmă, având un regim aparte, ar fi necesitat un regulament distinct de închiriere.

De asemenea, legal și de bun-simț ar fi fost ca Primăria să publice o listă completă sau măcar o informare generală cu privire la zona unde se află aceste terenuri de stat pe care Administrația Făgădău intenționează să le dea pe mâini private. Făgădău nu a suflat nicio vorbă în această privință. El a bifat transparența prin publicarea proiectului de regulament pe site, dar a ascuns, total netransparent, orice informație relevantă pentru public în privința terenurilor de stat.

 

Zonă strictă de protecție

Recent, Asociația „Demos“ Constanța, prin avocatul Dumitru Bădrăgan, atrăgea atenția că în spatele regulamentului introdus formal în procedura consultării publice, fără niciun detaliu concret, se află intenția Primăriei de a închiria terenurile de stat de pe malul Lacului Siutghiol.

Asociația a explicat că, până în anul 2010, Lacul Siutghiol avea reglementată o zonă de strictă protecție de 15 metri liniari de la țărm. Vorbim, așadar, de o centură a lacului, cu o lățime de 15 metri, inclusă, ca și cuveta lacului, în domeniul public al statului român. În 2010, zona de strictă protecție a lacului a fost diminuată la 5 metri. Însă diferența de 10 metri nu a fost scoasă niciodată din domeniul public al statului. Tot în 2010, prin Legea nr. 42, Lacul Siutghiol a fost trecut în administrarea consiliilor locale din Constanța, Ovidiu și Năvodari.

 

Bunurile statului nu pot fi administrate de consilii locale

Plecând de la aspectele sesizate de Asociația „Demos“, am descoperit și alte motive care ar putea explica secretomania primarului. În primul rând, trebuie să menționăm că Lacul Siutghiol a fost dat în administrarea consiliilor locale riverane într-o perioadă în care Parlamentul a trecut și plajele Mării Negre în administrarea acestor consilii. Cele două mișcări au fost făcute în oglindă și aveau la bază intenția politicienilor din județul Constanța de a prelua dreptul de administrare asupra țărmurilor mării și lacului. Legea cu privire la plajele de la mare a fost atacată la Curtea Constituțională.

Prin Decizia nr. 1/2014, instanța a apreciat că un bun al statului nu poate fi administrat decât de o autoritate subordonată Guvernului. Or, un consiliu local nu este în raporturi de subordonare cu Guvernul. De asemenea, a constatat că acordarea dreptului de administrare către o unitate administrativ-teritorială echivalează, de fapt, cu un transfer al dreptului de proprietate între stat și UAT-ul în cauză, ceea ce contravine Constituției. Evident că același argument subzistă și în privința lacului, însă până în prezent Curtea Constituțională nu a fost sesizată referitor la neconstituționalitatea Legii 42/2010.

 

Proceduri de delimitare

În al doilea rând, trebuie să spunem că Legea 42/2010 prevede o condiție obligatorie pentru ca dreptul de administrare al celor trei consilii locale să devină operațional. Vorbim aici de proceduri de delimitare și cadastrare a terenurilor, precum și de modificarea unor hotărâri de guvern care se refereau la dreptul de administrare a activelor din domeniul apelor. Însă până acum nu s-au efectuat delimitările și ridicările topo-cadastrale, iar o hotărâre de guvern din 2018 consemnează că Lacul Siutghiol se află în continuare în administrarea Apelor Române (ANAR).

 

Guvernul face regulile

La fel de relevantă în povestea de față este și HG 632/2007, prin care Guvernul a aprobat închirierea unor terenuri de stat de pe malul unor ape aflate în administrarea ANAR. Păi dacă Administraţia Naţională „Apele Române“ nu poate închiria terenurile statului decât pe baza acestei hotărâri, de ce ar putea Primăria Constanța fără hotărâre de guvern?

În mod evident, închirierea terenurilor de stat nu se poate face decât pe baza unei HG, căci doar Guvernul poate stabili cota din chirie care se face venit la bugetul de stat. În această privință există o reglementare în Legea 2013/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Potrivit legii, administratorul unui teren al statului poate primi între 20–50% din valoarea închirierii respectivului bun public.

Statul are dreptul la 50–80% din această sumă, după cum hotărăște Guvernul. Or, prin proiectul său de regulament, Făgădău a stabilit, cu de la sine putere, să facă fifty-fifty cu statul, fără să întrebe Guvernul dacă agreează această împărțeală.

 

Perdeaua de fum

Trebuie să mai spunem că regulamentul a fost postat pe site la grămadă cu noul PUZ al zonei peninsulare, care a reușit să se situeze în centrul preocupărilor publice prin elementele total nerealiste, gen pasaje subterane printre vestigii arheologice, clădiri futuriste pe coastă și alte năzbâtii aruncate ca să provoace mirare și proteste.

O perdea de fum. Modelul s-a folosit din plin la Constanța, aproape la fiecare tun imobiliar, când gurilor căscate li s-au livrat fantezii gen zgârie-nori, porturi de agrement, insulițe artificiale în mare și pe lac, teleschi nautic. Ce s-a făcut din toate acestea? Nimic. Naivii au căscat gurile, iar băieții deștepți și-au umflat conturile. Scenariul se repetă.

De data aceasta vorbim despre terenurile de stat de la Siutghiol. De mult s-a construit în zona de protecție. Ample bucăți din mal sunt împrejmuite până în apă. Regulamentul lui Făgădău ar putea să-i aducă pe acești rechini imobiliari în legalitate, ba chiar să le deschidă drumul pentru a acapara tot ce a mai rămas liber în zonă.

Primăria nu a răspuns întrebărilor adresate pe această temă.

Comentarii

loading...