Un scandal ce părea stins reînvie în România, afectând liniștea fragilă din actuala Coaliție de guvernare. Este vorba de Roșia Montană – o localitate datând din antichitate, care are încă resurse de aur și care atrage, din acest motiv, uriașe interese economice. Acum zece ani, o firmă străină propunea redeschiderea exploatării miniere folosind cianuri, ceea ce ar fi afectat potențialul turistic al zonei, ar fi distrus gospodăriile localnicilor și ar fi generat riscuri de poluare. Proiectul a fost stopat, iar Roșia Montană a intrat pe lista obiectivelor protejate. Dar acum, în iulie 2021, activiștii de mediu dezvăluie că politicienii se agită să scoată dosarul Roșia Montană de pe lista UNESCO, ceea ce ar facilita redeschiderea discuției privind exploatarea aurului.
Guvernul respinge însă acuzațiile că premierul Cîțu ar fi inițiat “vreun demers oficial care să vizeze retragerea dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roşia Montană”.
“Declaraţiile care i-au fost atribuite premierului cu privire la o decizie în legătură cu retragerea dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roşia Montană sunt false”, anunță comunicatul de ieri al Guvernului. În schimb, tema s-ar fi discutat în interiorul Coaliției, adică între președinții partidelor PNL, USR, PLUS și UDMR.
„Sunt discuţii în Coaliţie, să vedem soluţia pentru a merge mai departe. Să păstrăm situl UNESCO şi dacă putem şi să exploatăm. Căutăm o soluţie. De aceea am chemat specialiştii”
Florin Cîțu,
Prim-ministru
Replica Guvernului vine după ce, ieri, o statuie ce îl prezenta pe premier în haine de aur a fost adusă în Piaţa Victoriei, în cadrul unei acţiuni a organizației Greenpeace România. Un reprezentant al Greenpeace, Cristian Neagoe, semnala că redeschiderea minei de la Roșia Montană ar duce la “raderea unui sit istoric de valoare universală”.
“Să influenţăm măcar într-o mică măsură felul în care se desfăşoară discuţiile în acest moment, în aşa fel încât situl Roşia Montană, de valoare universală, să fie recunoscut în patrimoniul mondial”
Cristian Neagoe,
Activist de mediu
Greenpeace avertizează că s-ar putea aproba “o exploatare care ar presupune raderea Munţilor Apuseni, raderea unui sit istoric de valoare universală şi înlocuirea lui cu un lac de cianuri”.
(COLOANA DREAPTA)
Activiștii de mediu sunt de părere că politicienii aflați la guvernare la București “acum se bâlbăie dacă să retragă sau nu dosarul de la Roşia Montană” de pe lista obiectivelor protejate de UNESCO. Un asemenea demers are legătură dar ar putea și să aducă deservicii României în contextul procesului pe care firma care dorea acum zece ani să redeschidă mina de aur l-a intentat împotriva României, la Washington. În respectivul proces, de la statul român se pretind daune materiale uriașe, de miliarde de euro.
Premierul Cîțu susține că se iau în calcul și punctul de vedere al unei firme de avocatură, și cel al Ministerului Culturii.
Pe de altă parte, Cristian Neagoe, de la Greenpeace, explica ieri că “vorbim de 4,4 miliarde de euro, care ar putea fi pierdute, sub acelaşi pretext pe care l-a folosit guvernul Dăncilă în 2018 pentru suspendarea aceluiaşi dosar la UNESCO, anume că intrarea Roşiei Montane în patrimoniul mondial ar putea să însemne pierderea procesului de către România. Acesta este un argument fals”.
“Roşia Montană este un sit istoric, protejat de legea română încă din 1992, iar UNESCO vine cu o protecţie juridică în plus, cu bani pentru restaurare, cu plasarea Roşiei Montane pe toate hărţile de turism ale lumii, ceea ce ar putea să însemne dezvoltarea acestei localităţi care, de 20 de ani, are un plan urbanistic general ce nu permite nici măcar deschiderea unei pensiuni. E vorba de o zonă monoindustrială care e păstrată aşa, deşi 30 de guverne au încercat până acum să ofere acestei companii private o lege specială pentru a începe exploatarea aurului de la Roşia Montană”, explica Cristian Neagoe. Potrivit acestuia, reînceperea activității de exploatare a aurului în această zonă din județul Alba va urma să distrugă “istoria, cultura, comunitatea şi mediul de la Roşia Montană”.
