Foto: Mihai Diac / Arhivă

Foto: Mihai Diac / Arhivă

Se face anchetă la Caransebeș, unde ar fi fost uciși câteva zeci de luptători anticomuniști

Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR) a inițiat o nouă cercetare arheologică, pe baza informațiilor că, la Caransebeș, ar fi fost uciși câteva zeci de luptători anticomuniști.

Mihai Diac 0 comentarii

O nouă cercetare arheologică, pe baza informațiilor că, la Caransebeș (județul Caraș Severin) ar fi fost uciși câteva zeci de luptători anticomuniști a fost inițiată de Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR).
"În perioada 24-28 mai 2021, Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) și Fundația Doina Cornea din Cluj, a organizat și desfășurat, în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – SPM-ÎCCJ, a treia campanie de investigații arheologice în mun. Caransebeș din județul Caraș-Severin. Acțiunea a continuat cercetările începute în cursul anului 2019, în curtea Cercului Militar din oraș, unde au fost descoperite mai multe morminte, dintre care unele, conform mărturiilor, aparțin unor opozanți anticomuniști care au fost uciși în timpul anchetelor Securității sau au fost executați, prin împușcare, în urma unor sentințe judecătorești", a anunțat un comunicat de presă transmis de AFDPR.
Primele informații despre crimele de la Caransebeș au venit pe baza unei sesizări primite în anul 2017, din partea unui fost arheolog care a lucrat la Muzeul de istorie din Caransebeș. Acesta relata că, în anul 1977, a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane care fuseseră îngropate în curtea clădirii unde se află, în prezent, Cercul Militar. Scheletele au fost găsite accidental, în timpul unor săpături pe șantierul unei noi clădiri.
Cercetările au fost efectuate de o echipă de arheologi condusă de Gheorghe Petrov (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj), care i-a avut în componență pe: Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud), Horațiu Groza (Muzeul de Istorie Turda) și Gabriel Rustoiu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia). Acțiunea a fost sprijinită pe plan local de Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, iar finanțarea activităților a fost asigurată integral de Fundația Doina Cornea din Cluj, la lucrări fiind prezenți și domnii Leontin Horațiu Iuhas, fiul doamnei Doina Cornea, și Marius Oprea, Președintele, respectiv Vicepreședintele acestei fundații.
 
 
”În urma unei sesizări primite în 2017, din partea unui fost arheolog la muzeul de istorie din Caransebeș, am fost informați că, în anul 1977, acesta a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane, care au fost datate în perioada anilor `50 ai secolului trecut. Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcționa Casa Armatei, în prezent Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor pentru fundația unui bloc cu destinație de cămin pentru cadrele militare din garnizoană. Implicarea arheologului a fost solicitată de un ofițer de la Miliția orașului, pentru a aprecia vechimea osemintelor. Avându-se în vedere că în unele clădiri din acel perimetru urban și-au avut în trecut sediul anumite instituții ale statului, implicate în represiunea împotriva opozanților anticomuniști, și realizând că osemintele ar putea aparține unor victime ale regimului, după informarea superiorilor săi, ofițerul i-a impus arheologului să nu comunice nimănui vreodată ceea ce a văzut, cazul fiind astfel mușamalizat.” A declarat pentru presă AFDPR.
 
Clădirea care adăpostește Cercul Militar, aflată pe str. N. Bălcescu nr. 5, ar fi servit timp de câțiva ani pentru activitățile Comandamentului Unic Teritorial Timiș, o structură militarizată a Securității comuniste, înființată în ianuarie 1949, care a coordonat acțiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomuniști din zona Banatului, acest organism avându-și sediul principal într-un alt imobil din oraș. În apropiere, într-o clădire situată pe strada Horia, până prin anul 1959 a funcționat serviciul administrativ al Securității din Caransebeș. În imediata vecinătate se află și fosta clădire a Penitenciarului, astăzi cu destinație de unitate școlară.
 
”Prin sediul de anchete și arestul Securității, aflat la circa 200 de metri distanță față de Cercul Militar, și prin Penitenciarul din Caransebeș, au trecut foarte mulți partizani anticomuniști și sprijinitori ai acestora din grupările și organizațiile de rezistență bănățene, care, după ce au fost arestați, au fost aduși în aceste locuri pentru a fi închiși, anchetați și torturați, unii fiind dispăruți fără urmă până în zilele noastre.” Se arată în comunicatul Asociației.
 
 
În curtea Cercului Militar s-a organizat o primă intervenție arheologică în iunie 2019. În primele săpături au fost descoperite scheletele a două persoane înhumate într-o groapă comună. Ulterior, au fost descoperite și dezvelite alte 11 schelete. În perioada 24-28 mai 2021 s-au descoperit încă nouă morminte, aducând numărul total la 22. La niciun mormânt nu au fost găsite urme ori resturi de vestimentație sau de încălțăminte. Din cercetări reiese că trupurile au fost aruncate în groapă la momentul înhumării, iar  ”în campania recent încheiată, echipei de arheologi i-a atras atenția poziția scheletului M.14, care se afla așezat pe burtă și cu mâinile legate la spate. ”  Se arată în comunicatul Asociației.
Parchetul Militar desfășoară cercetări în acest dosar penal deschis ca urmare a acestor descoperiri.

Comentarii

loading...