Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Noul Statut al cadrelor militare. Ofițerii vor fi obligați să plece la război oriunde în lume

Statutul cadrelor militare va fi modificat, iar una dintre reguli va fi aceea că purtătorii de uniformă sunt obligați să participe la misiuni în afara teritoriului național.

Mihai Diac 0 comentarii

Ministerul Apărării Naționale a elaborat un proiect de lege care va reglementa noul Statut al cadrelor militare și care se va aplica pentru angajații din toate instituțiile militare ale României: MApN, Ministerul Afacerilor Interne, SRI, SIE, SPP și STS.

Una dintre prevederi este obligația cadrelor militare de a participa “la misiuni în afara teritoriului statului român, în funcție de cerințele și interesele de securitate și apărare ale statului român ori pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin convenții și tratate internaționale”.

Legea afirmă că sunt cadre militare persoanele cu grade de subofițeri (pornind de la sergent), maiștri militari și ofițeri. Deci noua lege nu se aplică soldaților și gradaților, chiar dacă și ei sunt militari profesioniști. Cu privire la grade, se remarcă dispariția celor de sergent major și de maistru militar principal, ceea ce va simplifica ierarhia și o va echivala mai ușor cu cea din alte țări NATO.

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, este general în rezervă și a fost șeful Statului Major al Apărării (cea mai înaltă funcție militară din România). Ca ofițer activ, Nicolae Ciucă a participat la misiuni internaționale, inclusiv în Irak, astfel că el cunoaște foarte bine atât riscurile cât și beneficiile pe care le aduc asemenea acțiuni.

„Experienţa într-un teatru de operaţii cu multiple ameninţări şi provocări, aplicarea efectivă a procedurilor NATO au adus valoare nivelului de instruire în întreaga armată”

Nicolae Ciucă,

Ministrul Apărării Naționale

Comandantul suprem al Armatei este, prin Constituție, președintele României. De pe această poziție, Klaus Iohannis a avut deseori cuvinte de apreciere pentru prestația militarilor români la misiunile lor specifice, în țară cât și în zonele internaționale de conflict, cât și la cele de sprijire a autorităților civile în timpul pandemiei.

“Armata României este pregătită nu numai să apere populația și teritoriul împotriva oricărei agresiuni externe, dar și să sprijine autoritățile centrale și locale în situații de criză”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Șeful statului a remarcat faptul că militarii, care sunt instruiți în primul rând pentru a participa la război, s-au adaptat rapid să execute misiuni de pace, alături de populația civilă.

Participarea la misiuni de război, inclusiv în alte țări, este indiscutabil o sarcină de serviciu a militarilor, astfel că obligativitatea ei pare logică. Probabil că a fost necesară menționarea ei în lege pentru a asigura personal suficient în eventualitatea unor misiuni urgente, când n-ar mai fi timp să se verifice cine vrea și cine nu vrea să iasă din cazarmă.

În schimb, alte prevederi din viitorul Statul al cadrelor militare pot stârni comentarii și chiar confuzie. De exemplu, conform proiectului de lege, cadrelor militare “le este interzis să exprime opinii contrare intereselor României sau forțelor armate”. Ar trebui explicat ce înseamnă o asemenea restricție, pentru că, în ultimii ani, au fost destule situații în care conducerea MApN a fost acuzată că ar cumpăra din afara țării arme sau echipamente uzate fizic sau moral, doar pentru a satisface obligațiile României față de unii aliați din NATO. De exemplu, dacă un ofițer își exprimă opinia că un avion second – hand deja cumpărat nu ne poate asigura securitatea aeriană și că ar fi fost de preferat un avion nou, această opinie este în interesul României sau împotriva intereselor ei?

Probabil pentru a nu ajunge la asemenea situații incomode, proiectul de lege le atrage atenția cadrelor militare că vor putea prezenta în public “informații în legătură cu serviciul” doar “în condiții stabilite prin ordin al conducătorului instituției militare”. Deci dacă totuși va apare o declarație nepotrivită, vor răspunde și autorul ei militar, și șeful lui de unitate. Această prevedere restrânge și posibilitatea cadrelor militare de a discuta cu jurnaliștii, chiar și în cazul în care aceștia sunt invitați să asiste la exerciții sau la ceremonii militare, dacă respectivii militari nu sunt special desemnați să ofere informații presei.

Ultimul cuvânt asupra acestui proiect de lege îl va avea Parlamentul României.

Comentarii

loading...