Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Supraveghere. Sistemul judiciar din România adoptă brățările electronice

Supraveghere. Sistemul judiciar din România adoptă brățările electronice

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat și a pus în dezbatere publică un proiect de lege care va reglementa utilizarea, în România, a brățărilor electronice.

Mihai Diac 0 comentarii

Pe baza proiectului elaborat de MAI, Parlamentul României urmează să ia în dezbatere și să aprobe “Legea privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale”.

Varianta legislativă susținută de Ministerul de Interne poate fi consultată pe internet, începând din data de 16 iulie 2019, a anunțat, ieri, un comunicat de presă al MAI.

Discuțiile privind procedura monitorizării electronice au fost inițiate de MAI și de Poliția Română, după ce statul român a adoptat noile reglementări din Legea pentru prevenirea și combaterea violenței în familie. Aceste modificări legislative au introdus posibilitatea ca polițistul să emită un ordin de protecție provizoriu, atunci când constată o faptă de violență domestică și există un pericol real pentru viața sau integritatea fizică a persoanei agresate. Noua variantă a Legii pentru prevenirea și combaterea violenței în familie a introdus și posibilitatea de a monitoriza electronic atitudinea agresorului – mai precis, modul în care agresorul respectă sau nu interdicția de a se apropia de victimă și de membrii de familie ai acesteia.  

În această dezbatere sunt implicate și alte instituții din România, cum ar fi Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Egalitate de Șanse, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor.

De asemenea, a fost realizată o consultare a atașaților de afaceri interne din țările UE pentru a afla ce soluții adoptă alte state. Printre țările care aplică brățări electronice pentru autorii unor fapte de violență domestică se numără Suedia și Norvegia.

Viitoarea lege va reglementa înființarea și funcționarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere (cunoscute drept „brățări electronice”) precum și modul de acțiune în cazul în care persoanele supravegheate încalcă restricțiile impuse.

“Deși discuțiile la nivelul MAI au pornit în contextul aplicării ordinelor de protecție și prevenirii violenței în familie, proiectul prevede că Sistemul de monitorizare va fi utilizat și în cadrul altor proceduri judiciare sau execuțional penale, respectiv cu ocazia executării măsurii controlului judiciar, controlului judiciar pe cauțiune sau a arestului la domiciliu, precum și pentru supravegherea la distanță a deținuților, atunci când se deplasează pentru diverse activități în exteriorul penitenciarului”, precizează comunicatul transmis de Ministerul de Interne.

Proiectul de lege stabilește un mecanism de monitorizare care permite delimitarea clară a responsabilităților. Pe de o parte vor lucra organele de supraveghere, autorizate de legislația în vigoare să execute asemenea acțiuni, cu personal abilitat din cadrul Poliției Române și al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Pe de altă parte vor acționa organele de intervenție, care vor fi solicitate în cazul producerii unei alerte, pe principiul „celui mai apropiat organ de ordine publică”. În această categorie de intervenții vor fi cooptate Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română și, eventual, Poliția Locală.

Inițiatorii proiectului de lege consideră că această separare a atribuțiilor este necesară ca măsură de protecție a dreptului la viață privată și a dreptului la integritate fizică și psihică ale persoanelor supravegheate, precum și ale victimelor.

Conform atribuțiilor pe care le va conferi legea, organul de supraveghere va întocmi un „dosar electronic”. El va include date cu privire la persoană și măsura judiciară sau execuțional penală care a impus monitorizarea ei electronică. Identitatea celui care poartă dispozitivul electronic va fi cunoscută doar de ofițerul de caz. Numai în măsura în care se generează o alertă, care ar notifica încălcarea unei reguli stabilite, “va fi posibilă asocierea identificatorului brățării cu datele cu caracter personal existente în dosarul electronic.

Aceste date vor fi transmise organelor de ordine, către cel mai apropiat echipaj care poate realiza intervenția, precizează Ministerul de Interne.

În cazul persoanelor supravegheate, se vor utiliza dispozitive electronice de supraveghere mobile, care de obicei vor fi montate nedetașabil pe gleznă. Dacă însă apar motive medicale care împiedică această poziție, brățările electronice se vor pune pe braț. De asemenea, vor exista și dispozitive fixe. Unele dintre ele se vor monta în locația în care se execută măsura de supraveghere dispusă de organul judiciar, iar altele se pot monta în imobilul de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie.

În ceea ce privește victimele violenței domestice, pentru a le asigura protecția, este necesar ca și acestea să aibă asupra lor o brățară electronică. La declanșarea alertei, ca măsură suplimentară de protecție, va putea fi contactată și persoana protejată, pentru ca ea să primească indicații de la organul de supraveghere sau de la echipa care asigură intervenția.

Implementarea mecanismului de monitorizare electronică presupune, pe lângă existența cadrului normativ, și crearea unei infrastructuri constând în sisteme informatice, aplicații și echipamente de comunicații. În România se propune valorificarea infrastructurii și serviciilor publice deja existente. Din acest motiv, viitorul sistem de monitorizare a fost conceput astfel încât să fie asigurată compatibilitatea componentelor sale cu Sistemul național unic pentru apeluri de urgenţă 112, care deja funcționează.

Monitorizarea se va realiza fără intervenție umană, în mod automat și continuu. De asemenea, alertele vor fi transmise în mod automat, atunci când va fi detectată o încălcare a regulilor de monitorizare. Aceste alerte se transmit direct către dispeceratul de urgență operat de către poliție, constituit în cadrul Sistemului 112, care la rândul său va sesiza organele de intervenție.

 

INTREBĂRI ESENȚIALE

Ce persoane vor fi urmărite cu brățări electronice?

Pot fi monitorizați autorii unor acte de violență în familie, cetățeni aflați sub control judiciar și persoane ținute în arest la domiciliu

Cum vor fi protejate drepturile persoanelor urmărite?

Identitatea celui care poartă dispozitivul electronic va fi cunoscută doar de ofițerul de caz. Doar dacă apare o alertă care ar notifica încălcarea unei restricții va fi posibilă asocierea identificatorului brățării cu datele din dosarul electronic.

“Funcţie de natura şi gravitatea faptei, poţi să-i dai supraveghere electronică pentru toată pedeapsa, de un an, de doi ani, sau poate fi înlocuită la un moment dat detenţia privativă de libertate cu supravegherea cu brăţara electronică”

TUDOREL TOADER, fost ministru al Justiției

“Discuţia trebuie să aibă în vedere cine asigură dispecerizarea semnalului emis de către aceste dispozitive, cine asigură platforma informatică, cine asigură mentenanţa sistemului, cine asigură intervenţia”

CARMEN DAN, fost ministru de Interne

Comentarii

loading...