Foto: NATO / Arhivă

Foto: NATO / Arhivă

Un Centru de excelență al NATO se va înființa la București

Președintele Klaus Iohannis a avut o convorbire prin telefon cu secretarul general al Alianței Atlantice, Jens Stoltenberg, a anunțat un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Mihai Diac 0 comentarii

România a propus să găzduiască viitorul Centru Euro - Atlantic pentru Reziliență, a anunțat Administrația Prezidențială a României, în urma convorbirii telefonice purtate, ieri, între președintele Klaus Iohannis și secretarul general Jens Stoltenberg.

“Președintele Klaus Iohannis a accentuat importanța eforturilor pe linia creșterii rezilienței, atât la nivelul Alianței în ansamblul său, cât și la nivelul statelor membre, și a subliniat hotărârea României de a se implica activ în susținerea acestor demersuri, menționând, în acest sens, inițiativa de constituire și găzduire a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC)”, anunță comunicatul de presă transmis de la Palatul Cotroceni. La rândul lui, Stoltenberg “a apreciat inițiativa României privind crearea unui Centru dedicat problematicii rezilienței”.

Propunerea României de a înființa și de a găzdui Centrul pentru Reziliență al NATO a apărut în contextul în care pandemia de Covid - 19 a fost recunoscută, inclusiv de către NATO, drept o problemă majoră la nivel global. Ideea fusese inițial prezentată de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

“E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat”

Bogdan Aurescu,

Ministrul Afacerilor Externe

La momentul în care se înființează, Centrul de reziliență va fi în subordinea Ministerului de Externe al României. Ulterior, Centrul va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre ale NATO și ale UE, precum și a unor state partenere, ai căror reprezentanți vor forma un Comitet consultativ internațional.

“Provocările sunt aceleași, amenințări teroriste, consecințele ascensiunii Chinei, o Rusie cu acțiuni agresive împotriva Ucrainei sau faptul că vedem noi amenințări cibernetice. Toate acestea au rămas și pe timp de pandemie”

Jens Stoltenberg,

Secretar general al NATO

 

Într-un interviu difuzat de Deutsche Welle, secretarul general Stoltenberg preciza că NATO se confruntă cu vechile amenințări dar, în plus, în condiții de pandemie.

Unul dintre aspectele cele mai sensibile privind virusul Covid este că, teoretic, el ar putea fi folosit și ca armă biologică. La mijlocul anului trecut, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prezenta unele opinii în acest sens, într-un interviu acordat presei din Germania.

Deși liderul NATO a respins ideea că actuala pandemie Covid ar fi pornit de la un virus dezvoltat în laborator (după cum susțineau unele „teorii ale conspirației”), Stoltenberg a atras atenţia că actuala criză sanitară, cu consecințe economice grave, demonstrează și riscurile unor posibile atacuri biologice sau chimice.

Drept urmare, Alianţa Atlantică își va intensifica măsurile de contracarare a unor eventuale agresiuni, inclusiv împotriva celor cu arme biologice.

"Aceste arme sunt, la fel ca armele chimice, în general interzise, dar noi trebuie să fim pregătiţi să contracarăm utilizarea lor, dat fiind că există în continuare arme de acest tip", a explicat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El a recunoscut că nu doar unii actori statali, ci și nestatali, adică grupări teroriste, pot ataca folosind arme biologice sau chimice.

Secretarul general Stoltenberg nu a spus ce țări au asemenea arme, dar se știe că, în ultimii ani, arme chimice au fost folosite împotriva populației, în războiul civil de pe teritoriul Siriei, iar responsabilitatea acestor atacuri a fost atribuită chiar regimului condus de președintele Bashar al-Assad. Guvernul de la Damasc a respins însă aceste acuzații.

Comentarii

loading...