Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Un preot intrat în masonerie vrea să preia Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”

Un preot intrat în masonerie vrea să preia Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”

Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”, aflat în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, îl are ca director pe Eugen Popescu, dar adjunctul acestuia, Nicolae Brînzea, vrea să preia conducerea instituției.

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

Eugen Popescu, directorul Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, pare a fi intrat în vizorul foștilor securiști din anul 1990 și al foștilor mineri care au însângerat Bucureștiul.

Miza acestor atacuri ar fi preluarea conducerii Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi”. Cel care aspiră la acest post ar fi directorul adjunct al Institutului, Nicolae Brînzea.

Adjunctul are o situație interesantă și relații foarte puternice, fiind mason recunoscut de peste un deceniu și având rangul de „Mare Capelan al Supremului Consiliu de Grad 33”.

Pe de altă parte, Eugen Popescu este directorul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi" (IEH) și a fost repus în funcție după ce a fost demis abuziv. Faptul că a avut câștig de cauză în instanță a generat noi atacuri la adresa lui, prin “reîncălzirea” unor acuzații care fuseseră demontate deja în anii trecuți. Ultima acuzație, despre care Eugen Popescu afirmă că este neîntemeiată, este deținerea unei diplome „false” de la Universitatea din Oradea.

Adjunctul lui Eugen Popescu, Nicolea Brînzea, este încă preot, deși este și membru al Masoneriei. El este și cadru didactic la Universitatea din Pitești, unde a fost chiar președinte al Senatului Universității. Pe de altă parte, Nicolea Brînzea  este angajat la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”. Averea lui Brînzea se ridică la 2.200.000 de lei, iar la poarta casei are două mașini – un Lexus și un Audi Q5.

Eugen Popescu este absolvent al Liceului Militar de la Breaza. Conform CNSAS, Eugen Popescu a fost urmărit de fosta Securitate pentru activitate periculoasă împotriva regimului comunist. Eugen Popescu subliniază că a fost și participant activ la revolta populară din 21 decembrie 1989, dar nu a pretins „Diplomă de revoluționar”, ceea ce a scutit statul român de plăți de circa 300.000 de euro - cât ar fi primit în cei aproape 30 de ani trecuți de când și-a riscat viața în Piața Universității și apoi pe străzile Bucureștilor.

Eugen Popescu a fost și unul dintre co-organizatorii marii manifestații anticomunsite din Piața Universității, din anul 1990. În acea perioadă, a fost ziarist, iar în această calitate a filmat momente ale acelor manifestații. Unele dintre acele filmări, inclusiv cu morții din 13 iunie 1990, sunt realizate de Eugen Popescu.

În iunie 1990, când minerii au început să-i „vâneze” pe organizatorii manifestației, care erau refugiați în clădirea Universiății, Eugen Popescu a încercat să scape fugind pe acoperișul clădirii. A fost prins de mineri care inițial au vrut să-l arunce de pe acoperiș, apoi au vrut să-i bage o șurubelniță în tâmplă, în cele din urmă înfigându-i-o în genunchi. Eugen Popescu a ajuns la Spitalul Municipal, de unde medicul care îl trata l-a salvat cu mașina sa personală după ce a început, și în spitale, vânătoarea de victime ale mineriadei.

Eugen Popescu a emigrat apoi în Canada. La întoarcere, și-a echivat studiile la Universitatea din Oradea.

Un preot poate fi mason?

Nicolae Brînzea este directorul adjunct al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni (IEH). Despre el se spune că a fost dat afară din funcția de vicar al Episcopiei Argeşului şi Muscelului, dar şi-a menținut Parohia Sf. Ilie din Piteşti, simultan cu biroul de director adjunct la IEH şi cu scaunul de conferenţiar universitar la Universitatea din Piteşti.

În paralel, pe linie de masonerie, Nicolae Brînzea este „Mare Capelan al Supremului Consiliu de Grad 33 şi Ultim al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România”, după cum dezvăluia o investigaţie din anul 2016 a ziarului Evenimentul Zilei.

Între statutul de mason și calitatea de preot ortodox există o contradicție evidentă, întrucât este încă valabilă osândirea apartenenței la francmasonerie, formulată în anul 1937 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Chiar și activitatea lui Nicolae Brînzea la  Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" a stârnit controverse. Una dintre fostele sale angajate, M.R., relata pe Facebook, în anul 2017, într-o postare numită „Răzbunarea sclavului", o întâmplare din vremea în care lucrase la IEH. La acel moment, Nicolae Brînzea îi ordonase să scrie un „articol ştiinţific", de pe o zi pe alta, pe care urma să-l publice cu numele lui.

Averea unui „Mare Capelan”

Conform unei declaraţii de avere postată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, Brînzea se bucură de cote succesorale pentru şase terenuri, dintre care patru sunt intravilane şi două sunt forestiere. Până în anul 2012, preotul mason a primit patru moșteniri - un teren forestier de 80.000 mp, altul de 2071 mp, al treilea de 1088 mp și un altul de 1009 mp.

Nicolae Brînzea ar avea în cont 2.200.000 de lei.

Dar cea mai interesantă precizare din declaraţia lui de avere se referă la Vila Florica – fostul conac al familiei Brătianu. O anchetă publicată în ziarul Curentul arăta cum preotul-mason a reuşit s-o convingă pe moştenitoarea de drept, bătrâna Eleonora Brătianu, să-l desemneze legatar universal. În decembrie 2017, potrivit declaraţiei de avere, cota sa din Vila Florica a fost vândută Ministerului Culturii pentru suma de 70.000 de euro.

La data de 1 iulie 2017, salariul lui Brînzea, ca director general adjunct la IEH, a fost mărit de la 7.418 lei la 12.947 lei. Aceasta, în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu prevedea nicio majorare a salariului începând cu data de 1 iulie 2017.

După un an, pe 1 august 2018, preotul-mason şi-a majorat din nou salariul, prin aplicarea coeficientului de 25% prevăzut la articolul 38 din Legea-cadru nr. 153/2017. Având în vedere că funcţia deţinută de Nicolae Brînzea este de director general adjunct, salariul de bază ar fi de 10.880 lei. Dar el ar avea deja un salariu de 17.124 de lei.

Toate aceste funcții, exercitate simultan, sunt menționate și în CV-ul lui Nicolae Brînzea, postat pe site-ul Universității din Pitești. L-am întrebat pe directorul Eugen Popescu dacă adjunctul său de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" poate să lucreze simultan în mai multe locuri. “Tocmai asta e problema. De când sunt director l-am obligat să vină la serviciu. L-am și sancționat dar nu-l pot da afară, pentru că e numit prin ordin al ministrului Intotero”, ne-a explicat Eugen Popescu.

Românii din afara țării îl susțin pe Eugen Popescu

Mai multe organizații ale românilor din afara frontierelor și din regiunea Covasna – Harghita au formulat un Memoriu către premierul Viorica Dăncilă, în care îi prezintă situația de la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”, luându-i apărarea lui Eugen Popescu.

„Noi, lideri ai celor mai reprezentative asociații si comunități ale românilor din vecinătatea Romaniei, dar și din regiunea Covasna-Harghita, dorim să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul în care funcționari ai statului român care activează în domeniul românilor de pretutindeni și militează pentru drepturile acestora cu profesionalism, sunt denigrați în campanii de presă fără fundament. (...) În acest context, permiteți-ne, stimată doamnă Prim-Ministru, să vă înaintăm prezentul memoriu Excelenţei Voastre, cu scopul de a ne exprima întregul sprijin public pentru domnul Eugen Popescu și a pleda pentru menținerea domniei sale în funcția de director general al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, dată fiind expertiza, profesionalismul și managementul excepțional de care domnul Eugen Popescu a dat dovadă, nu doar în fruntea IEH, dar și a altor instituții/organizații pe care le-a coordonat de-a lungul timpului. (...) Încă din anii 2000 ca și coordonator de proiecte al unei echipe solide de experți în cadrul Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, domnul Eugen Popscu a lucrat și implementat cu succes strategia guvermului pentru promovarea identității naționale a românilor de peste hotare, prin numeroase proiecte ce au vizat susținerea educației, a mass-mediei și serviciului religios în limba maternă pentru românii din vecinătatea imediată sau diaspora.

Din iunie 2018 de când instanța de judecată l-a readus la conducerea Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, actualmente în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, domnul Eugen Popescu a demarat, după o perioadă destul de lungă de acalmie și haos instituțional, sub alte conduceri, o serie de proiecte în parteneriat cu asociațiile românești din Serbia (Timoc și Voivodina), Ucraina (Sudul Basarbiei, regiunea Odesa și regiunea Cernăuți), Republica Moldova, în litera legii și a hotărârii de guvern privind funcționarea IEH. Caravane ale limbii și culturii române la care au participat mii de oameni din comunitățile românești de peste hotare, cursuri, excursii tematice pentru sute de copii români din vecinătatea României, activități artistice cu participarea a mii de persoane sunt doar câteva din proiectele demarate de IEH, sub conducerea domnului Eugen Popescu. Notabilă este și activitatea sa în beneficiul românilor din regiunea Harghita-Covasna. Toate acestea sunt acțiuni de amploare, cu profund mesaj românesc, sunt proiecte strategice în jurul ideii de interes național pe care domnia sa îl susține și promovează.  (…) Dat fiind faptul că situația românilor din vecinătatea României este în continuare dramatică, considerăm, stimată doamnă Prim-Ministru, că se impune cu necesitate dezvoltarea tuturor structurilor guvernamentale în sprijinilor românilor din vecinătate și Balcani, încurajarea și păstrarea în funcții cheie a unor oameni cu expertiză și competențe depline în domeniul românilor de pretutindeni. Toate acestea ar reprezenta un act firesc, de normalitate”, subliniază textul Memoriului adresat premierului Viorica Dăncilă.

Comentarii

loading...