Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Avertismentul medicilor

Avertismentul medicilor

40% din bolile cardiovasculare sunt silențioase

Conform cifrelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, 17,7 milioane de oameni din întreaga lume își pierd anual viața din cauza bolilor cardiovasculare. În multe cazuri, bolile cardiovasculare nu dau simptome decât în stadii avansate.

Elena Marinescu 0 comentarii

Avertismentul medicilor

40%din bolile cardiovasculare sunt silențioase

Conform cifrelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, 17,7 milioane de oameni din întreaga lume își pierd anual viața din cauza bolilor cardiovasculare. În multe cazuri, bolile cardiovasculare nu dau simptome decât în stadii avansate.

Persoanele cu părinți, frați sau bunici cu astfel de afecțiuni au un risc crescut de a suferi de o afecțiune cardiovasculară de-a lungul vieții. Specialiştii atrag atenţia că un cuvânt important de spus în declanșarea bolilor de inimă îl au fumatul, excesul de grăsimi animale, obezitatea, stresul, abuzul de alcool, hipertensiunea, valorile crescute ale colesterolului, trigliceridelor și glicemiei. “Aceste persoane se simt bine, nu se confruntă deloc cu simptome supărătoare. Totul e în regulă, nu există dureri sau tulburări respiratorii. Dar când ajung la cardiolog, iar acesta aplică anumite tehnici, face anumite măsurători ale fluxului sanguin, evaluează circulația sângelui prin vase și calculează riscul cardiovascular, analizând și grăsimile din sânge, glicemia, tensiunea arterială și mulți alți parametri, atunci există posibilitatea să iasă la iveală anumite probleme cardiovasculare. Iar aceste situații sunt în proporție de 40% în practica noastră curentă”, afirmă profesorul Sinan Dagdelen, șeful Departamentului de Cardiologie din cadrul Universității de Medicină Acibadem.

 


Risc crescut după 40 de ani 

Riscul de a face o afecțiune cardiovasculară crește după vârsta de 40 de ani la bărbați și după 50 la femei. Însă dacă o persoană are o rudă de gradul 1 cu o astfel de afecțiune, riscul crește chiar după vârsta de 20 de ani. În aceste condiții vizita la un specialist cardiolog devine obligatorie, pentru a calcula riscul de boală și pentru a stabili un program care să prevină o afecțiune gravă. Persoanele care au rude de gradul 1 cu o boală cardiovasculară au un risc de 12 ori mai mare decât cele sănătoase, fără antecedente în familie. În cazul celor cu rude de gradul 2, riscul este dublu sau chiar triplu. 

“Când evaluăm riscul, luăm în calcul moștenirea genetică, dieta, nivelul de activitate fizică, dislipidemiile, stilul de viață, fumatul, consumul de alcool, procentul de grăsime din corp, indexul de masă corporală, valorile tensiunii etc. În funcție de scorul de risc, ajustăm și recomandările în privința frecvenței cu care pacientul trebuie să meargă la medicul cardiolog. În plus, îi putem recomanda schimbări ale stilului de viață care ar putea normaliza valorile unor teste care nu sunt în parametri normali și ar putea reduce riscul de afectare cardiovasculară. De asemenea, în funcție de situație, putem recomanda și medicație. În orice caz, monitorizarea periodică, în funcție de situație, este vitală”, explică expertul cardiolog.

 


Grăsimile în sânge, -factor predictiv

 În unele cazuri, specialiștii pot recomanda medicamente pentru a reduce riscul de boală cardiovasculară, printre acestea fiind și cele destinate normalizării colesterolului. “Studiile clinice care se întind pe zeci de ani și care au fost făcute peste tot în lume - SUA, India, Europa - confirmă faptul că, dacă un pacient are un risc crescut de boală cardiovasculară, atunci trebuie să aplicăm terapiile pentru reducerea colesterolului și, implicit, a riscului de boală. Este adevărat că un pacient sănătos care nu are un risc crescut de boală cardiovasculară nu trebuie să ia neapărat medicație pentru scăderea colesterolului. În acest caz, pot fi benefice schimbările din stilul de viață, adoptarea unei diete echilibrate și exercițiile fizice putând reduce cu 30% nivelul colesterolului crescut. Dar dacă pacientul este deja diagnosticat cu o afecțiune coronariană și are acumulări de colesterol în vasele de sânge, vorbim despre prevenția secundară, iar peste 100 de studii clinice susțin necesitatea medicației pe termen lung de scădere a colesterolului în această situație”, completează medicul.

Tratamentele destinate bolilor cardiovasculare au evoluat mult, în prezent specialiștii putând interveni prin medicație și terapii intervenționale pentru a salva în timp-record viața și sănătatea pacienților. În funcție de fiecare caz în parte, se poate recurge la tehnici intervenționale fără incizie, doar prin vasele de sânge, sau la operații clasice, de amploare. 

“Tehnicile se îmbunătățesc foarte repede, iar astăzi putem detecta o problemă cardiovasculară rapid, în doar câteva ore, cu ajutorul metodelor actuale de imagistică. Tehnologia avansată ne permite să tratăm pacienții în timp-record, fără tăieturi, intervenind prin vasele de sânge, cu riscuri minime, cele de accident vascular de exemplu, fiind mai mici de 1%. La fel, riscul de sângerare este mai mic de un procent în terapiile intervenționale. Nu există risc de infecții. Facem aceste intervenții cu pacientul pe masă, stând de vorbă cu el, iar acesta poate pleca acasă a doua zi după intervenție”, descrie progresele medicul cardiolog Sinan Dagdelen.

 


Infarctul silenţios, cel mai periculos

Nu toate atacurile de cord se manifestă prin dureri în capul pieptului şi transpiraţii abundente, unele “lovesc în tăcere şi pe neaşteptate”, în lipsa oricărui simptom, sugerează un studiu efectuat de National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite. Cercetarea a scos în evidenţă faptul că 70% din persoanele cu boli de inimă au murit subit din cauza insuficienţei cardiace, cauzată de cicatricile lăsate pe ţesutul cardiac în urma acestor afecţiuni ce au fost trecute cu vederea. Simptomele includ o durere uşoară în piept, greaţă, vărsături, oboseală, arsuri la stomac, dificultăţi de respiraţie, tensiune în maxilar sau la nivelul gâtului. -Medicii spun că un atac de cord silenţios este similar unei indigestii sau unei răceli, dar spre deosebire de acestea, atacul de cord silenţios afectează ţesutul cardiac. Când aceste lucruri se întâmplă, inima bate prea tare şi nu mai pompează sânge în mod eficient, manifestându-se stopul -cardiac.   

 


» 150.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor de inimă, iar numărul mare de bolnavi diagnosticați cu o afecțiune cardiovasculară plasează România pe locul 4 în Europa, după Rusia, Bulgaria și Ungaria.

Comentarii

loading...