Alte cercetări realizate anterior au concluzionat că un consum moderat de alcool – aproximativ o băutură pe zi în cazul femeilor şi două pentru bărbaţi – poate oferi protecţie în faţa bolilor de inimă.
Însă autorii studiului recent insistă că orice beneficiu rezultat în urma consumului de alcool este depăşit de efectele sale nocive.
Consumul unei singure băuturi pe zi creşte cu 0,5% riscul de a dezvolta una dintre cele 23 de afecţiuni asociate alcoolului, estimează cercetătorii.
”Studii anterioare au identificat un efect protector al alcoolului în faţa unor afecţiuni, însă noi am descoperit că riscurile combinate asociate consumului de alcool cresc odată cu orice cantitate de alcool”, a declarat dr. Max Griswold, cercetător principal la Institutul pentru evaluarea sănătăţii din cadrul Universităţii Washington.
”În mod deosebit, asocierea dintre consumul de alcool şi riscul de cancer, răniri şi boli infecţioase compensează efectele protectoare faţă de boala cardiacă ischemică în cazul femeilor studiate. Deşi riscurile asupra sănătăţii asociate cu alcoolul încep prin a fi mici în urma consumului unei singure băuturi pe zi, ele cresc rapid pe măsură ce oamenii beau mai mult”, a precizat Griswold.
Oamenii de ştiinţă au compilat date de la 592 de studii la care au participat în total 28 de milioane de persoane şi au studiat aceste informaţii pentru a evalua riscurile consumului de alcool asupra sănătăţii.
O băutură alcoolică standard a fost definită ca având în conţinutul ei zece grame de alcool, precizează Press Association.
Echipa de cercetători a utilizat o nouă metodă statistică pentru a estima riscurile consumului zilnic al unei cantităţi situată între zero şi cincisprezece băuturi standard.
Circa una din trei persoane de pe planetă – sau 2,4 miliarde – este consumatoare de alcool, au notat oamenii de ştiinţă ale căror concluzii au fost publicate în jurnalul medical The Lancet.
Anual, 2,2% dintre femei şi 6,8% dintre bărbaţi îşi pierd viaţa în urma unor probleme de sănătate asociate consumului de alcool, printre acestea numărându-se cancerul, tuberculoza şi bolile de ficat.
Alte efecte nocive al consumului de alcool sunt accidentele şi violenţa.
La nivel mondial, consumul de alcool ocupa în anul 2016 locul al şaptelea în topul factorilor de risc pentru deces prematur, se menţionează în studiu. Însă, consumul de băuturi alcoolice este cel mai important factor de risc la grupa de vârstă 15 – 49 de ani, cu 3,8 dintre decesele în rândul femeilor şi 12,2% dintre decesele în cel al bărbaţilor.
În cazul persoanelor cu vârsta peste 50 de ani, cazurile de cancer reprezintă principala cauză de deces asociată consumului de alcool – cu 27,1% dintre decese în rândul femeilor şi 18,9% în cel al bărbaţilor.
Creşterea cu 0,5% a riscului de a dezvolta una dintre cele 23 de afecţiuni asociate alcoolului înseamnă că 918 persoane din 100.000 care au consumat o băutură alcoolică pe zi vor dezvolta o problemă de sănătate în comparaţie cu 914 persoane care nu au băut alcool.
În cazul celor care consumă două băuturi pe zi riscul de a dezvolta o afecţiune asociată alcoolului este mai mare cu 7%.
Pentru persoanele care consumă cinci băuturi alcoolice pe zi riscul creşte cu 37%.
Orice protecţie oferită faţă de bolile de inimă, de accident vascular cerebral sau de diabet s-a dovedit a fi ”insignifiantă din punct de vedere statistic”, au concluzionat cercetătorii.
Tiparele de consum al băuturilor alcoolice variază considerabil la nivel mondial, se precizează în studiu. Danemarca s-a dovedit a avea cea mai mare proporţie de consumatori de alcool – 95,3% dintre femei şi 97,3% dintre bărbaţi. În Pakistan şi Bangladesh această proporţie este cea mai scăzută – doar 0,8% dintre bărbaţii pakistanezi şi 0,3% dintre femeile din Bangladesh consumă băuturi alcoolice.
Bărbaţii din România şi femeile din Ucraina beau cel mai mult – 8,2 şi respectiv 4,2 băuturi pe zi.
”Politicile pentru controlul alcoolului şi programele din domeniul sănătăţii trebuie revizuite la nivel mondial şi, de asemenea, trebuie luate în considerare recomandările privind abstinenţa de la consumul de băuturi alcoolice”, a declarat Emmanuela Gakidou, de la Institutul pentru evaluarea sănătăţii din cadrul Universităţii Washington.
