Specialiştii avertizează că bronşitele acute şi cronice, crizele de astm, bolile cardiovasculare, alergiile la polen, cancerul pulmonar şi infecțiile respiratorii sunt posibile consecințe ale aerului poluat. Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC) împreună cu Societatea Română de Pneumologie (SRP) desfăşoară, până pe 6 mai, o campanie de conştientizare a calităţii aerului pe care îl respirăm şi a efectelor pe care le are aerul poluat asupra sănătăţii românilor. În acest context, medicii atrag atenţia că respirăm de 24.000 de ori pe zi, iar aerul poluat poate provoca tuse, dureri în piept, dureri în gât, mâncărimi ale ochilor, funcționarea deficitară a plămânilor și chiar crize de astm. Aceste reacții devin și mai acute pentru cei alergici sau care suferă de probleme respiratorii. Schimbările climatice influențează alergiile, care sunt agravate, deja, de poluare la nivel mondial.
Atenţie la sursele de poluare din locuinţă
În plus, alarmant este şi faptul că aerul din interior poate fi de două până la cinci ori mai poluat decât cel de afară, iar praful de casă este una dintre cele mai importante și mai periculoase surse alergenice din interior. Experţii susţin că acesta conţine acarieni, minerale din exterior şi alte particule care pot să declanşeze reacţii alergice severe şi astm. S-a constatat că, în medie, într-o casă obișnuită se strâng 18 kilograme de praf într-un singur an. Chiar și atunci când ușile și ferestrele sunt închise, ventilarea naturală poate răspândi în casă alergeni şi particule mici. Aceste particule mici, cu dimensiuni care nu pot fi detectate cu ochiul liber (<2,5 micrometri), sunt cunoscute și sub numele de PM 2,5. Sub forma aceasta, ele pot pătrunde în alveolele pulmonare și în sânge și au efecte serioase asupra sănătăţii copiilor şi persoanelor în vârstă. Sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate “ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. Alți poluanţi din interior pot fi polenul, emisiile produse de sistemele de încălzire și ventilare, atunci când se face curățenie sau acolo unde există un animal de companie. Piesele de mobilier pot emana și ele gaze şi compuşi organici volatili.
Revoltător: România nu are o rețea de aerobiologie
“Societatea Română de Alergologie și Imunologie clinică atrage atenția asupra riscului de îmbolnavire pe care îl reprezintă vegetația urbană, prin prezența unor plante alergizante, cum este Ambrosia. De asemenea, sunt necesare măsurarea concentrației polenurilor alergizante din atmosferă și difuzarea unor buletine informative către populație, așa cum se întâmplă în restul țărilor europene. Din păcate, în România nu avem o rețea națională de aerobiologie și, în prezent, se măsoară concentrația de polen din aer într-un singur centru din București – la Spitalul Clinic Colentina”, declară dr. Polliana Leru, medic alergolog, vicepreședinte al SRAIC.
De altfel, Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, iar în Iași și Brașov nivelul particulelor în suspensie, PM10, acele particule care provin de la emisiile poluante generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor, depășește, zilnic, nivelul maxim acceptat de legislație. La acestea se mai adaugă și sursele alergene din aer, care pot agrava starea de sănătate a celor care suferă de probleme respiratorii. “Calitatea aerului pe care-l respirăm depinde atât de factorii iritativi, incluși în ceea ce numim poluare, cât și de particulele biologice, care sunt mai puțin cunoscute. Ele sunt reprezentate, în exterior, de granulele de polen ale plantelor alergizante și diverse specii de mucegaiuri, iar în interior de acarienii din praful de casă, părul animalelor de companie sau mucegaiuri. Aceste aeroalergene pot produce sensibilizare alergică, rino-conjunctivită și astm alergic la persoane predispuse”, explică dr. Polliana Leru.
Solutii
Pentru reducerea alergenilor din interior specialiștii au și soluții:
– utilizarea unui purificator de aer, care îndepărtează alergenii și particulele ultrafine din aer, eliminând, în același timp, virusurile și bacteriile;
– igienizarea sistemelor de încălzire și ventilare;
– ștergerea prafului în mod regulat;
– spălarea săptămânală a așternuturilor și aspirarea covoarelor;
– curățirea mucegaiurilor;
– folosirea unui umidificator pentru a combate aerul uscat și evitarea simptomelor de piele uscată.
40% dintre locuitorii de pe Terra vor avea sensibilitate la alergeni până în 2040.
Societatea Română de Pneumologie estimează că numărul persoanelor care suferă de astm a ajuns la aproape 1.000.000, adică aproape 6% din populația României. Totodată, 28.000 de români mor prematur, în fiecare an, din cauze asociate aerului poluat, conform statisticilor Agenției Europene de Mediu.
