„Fericirea la locul de muncă se explică prin faptul că evaluarea fericirii în cazul jobului ia in considerare un număr limitat de elemente şi beneficii raţionale pe care o persoană le bifează ca fiind sau nu îndeplinite: nivelul salarial, relaţia cu colegii şi relaţia cu angajatorul. Bifarea acestor elementele contribuie la un grad ridicat al satisfacţiei personale”, explică autorii studiului.
„La polul opus, în momentul în care fericirea ţine de viaţa în afara orelor de program, lista devine mai lungă, mai emoţională, conţinând atât elemente de evaluare a interacţiunii cu alte persoane, cu familia, identitatea personală şi spiritualitatea, precum şi raportul muncă / timp liber. Din acest motiv, nivelul de fericire scade pe măsură ce individul îşi extinde lista nevoilor şi realizează dificultatea cu care reuşeşte să o parcurgă”, au precizat cercetătorii.
Studiul arată că femeile sunt mai optimiste (71% la locul de muncă şi 60% acasă), iar bărbaţii sunt mai îngrijoraţi (68% la job şi 55% acasă).
Profilul celui mai fericit român este mai degrabă cel al unei femei de 30-35 ani, din mediul urban, căsătorită, cu educaţie şi venit mediu şi cu cel puţin un copil. Profilul celui mai fericit bărbat: are peste 35 ani, locuieşte în mediul urban, are educaţie şi venit ridicat, este familist şi are copii.
Potrivit raportului, persoanele din mediul rural sunt mai nemulţumite faţă de nivelul de trai, coroborat cu un nivel redus al veniturilor şi educaţiei. Dacă pentru femei numărul de copii contribuie la creşterea nivelului de satisfacţie personală, un număr ridicat de copii în gospodărie – în cazul bărbaţilor – pune o şi mai mare presiune pe aceasta, în calitate de principal aducător de venit în familie.
„Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.008 de persoane fizice, cu vârsta peste 18 ani, prin metodologia CATI (Computer Assisted Telephonic Interviews) în perioada 5-16 Martie 2018. Marja de eroare calculată este de ± 3.1%”, menţionează autorii.
