Unele dintre aceste probleme sunt boli de piele pe care oricine le poate avea, cu atât mai uşor persoanele cu diabet zaharat, care se pot confrunta cu infecții bacteriene, infecții fungice și prurit. Alte afecțiuni ale pielii sunt specifice în cea mai mare parte sau apar doar la persoanele cu diabet. Potrivit Centrului Antidiabetic, printre acestea se numără dermopatia diabetică, necrobioza lipoidică, băşici diabetice și xantomatoza eruptivă.
În cazul infecţiilor bacteriene (urcioare, furuncule, foliculita), ţesuturile inflamate sunt de obicei fierbinţi, umflate, roșii și dureroase. Mai multe organisme diferite pot provoca infecții, cele mai frecvente fiind bacteriile Staphylococcus. În trecut, infecțiile bacteriene puteau fi mortale, în special pentru persoanele cu diabet zaharat. Astăzi, cazurile de deces sunt rare datorită antibioticelor și metodelor mai bune de control al glicemiei. Dar, chiar și în prezent, persoanele cu diabet zaharat au mai multe infecții bacteriene decât restul persoanelor. Medicii cred că persoanele cu diabet pot reduce posibilitatea apariţiei infecțiilor printr-o bună îngrijire a pielii.
De regulă, cauza infecțiilor fungice la persoanele cu diabet zaharat este adesea Candida albicans. Această ciupercă poate crea erupții cutanate de zone umede, roșii, înconjurate de băşici și coji. Aceste infecții apar adesea în pliuri calde și umede ale pielii. Zonele cu probleme se află sub sâni, în jurul unghiilor, între degetele de la mâini şi de la picioare, în colțurile gurii, sub prepuţ (la bărbații necircumscrişi), la subsuori și în zona inghinală. Printre infecțiile fungice frecvente se numără micoza genitală, piciorul atletului (micoza piciorului), dermatomicoza şi infecția vaginală care provoacă mâncărime. Dacă credeţi că sunteţi infectat cu fungi sau drojdii, adresați-vă medicului dumneavoastră.
Şi mâncărimile locale (pruritul) sunt adesea cauzate de diabet. Atunci când circulația proastă este cauza mâncărimii, zonele cele mai afectate pot fi părțile inferioare ale picioarelor. Limitați frecvența băilor, mai ales când umiditatea este scăzută. Utilizați un săpun blând, hidratant, și aplicați cremă de piele după baie, recomandă Centrul Antidiabetic, un proiect iniţiat de Şcoala Pacienţilor.
Diagnostic tardiv
Specialiştii susţin că mulţi dintre bolnavi evită consultul de specialitate din cauza stigmatului bolii, chiar dacă ţara noastră se numără printre statele cu cea mai mare prevalenţă din Europa, 11,6% din populaţia adultă. Medicul Anca Cerghizan, secretar general al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a declarat pentru „România liberă” că există seturi noi de recomandări în ceea ce priveşte tratamentul şi îngrijirea persoanelor cu diabet, iar primordială este prevenţia, pentru că, din păcate, unii bolnavi ajung să fie diagnosticaţi şi la 5-7 ani după ce boala se instalează. “Cele mai expuse persoane sunt cele care au în familie cazuri de diabet. Ar fi bine ca ele să-şi verifice glicemia la un an de zile chiar şi cu un glucometru. Cei care au un risc crescut, care au kilograme în plus, care au deja hipertensiune, la orice valoare peste 100 ml a glicemiei, măsurată dimineaţa pe stomacul gol, ar trebui să se prezinte la un medic specialist”, avertizează dr. Cerghizan.
Tinerii din România, fără medici specialişti
În România, aproape 2 milioane de adulți și alte câteva mii de copii suferă de diabet zaharat, potrivit datelor de specialitate. Studiul naţional privind prevalenţa diabetului, prediabetului, supraponderii, obezităţii, dislipidemiei, hiperuricemiei şi bolii cronice de rinichi (PREDATORR) menţionează că în topul regiunilor cu cei mai mulţi diabetici se află sudul ţării, unde s-a înregistrat o prevalenţă a diabetului de 13,39%, urmată de regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 12,79%. Coaliția pentru Diabet Pediatric avertizează că în ţara noastră, la nivel național, există doar 10-12 medici pediatri, cu competență în „diabet, nutriție și boli metabolice”, multe județe neavând nici un astfel de specialist cu competențe specifice de îngrijire a copiilor cu diabet zaharat.
Potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, între 2006 și 2016 numărul persoanelor pentru care s-au decontat tratamente pentru diabet s-a dublat, iar costurile au crescut de 6 ori. România are un Program Naţional de Diabet care urmăreşte îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea speranţei de viaţă a bolnavilor de diabet zaharat, precum și asigurarea accesului la tratament al bolnavilor cu diabet zaharat cuprinşi în program prin acţiuni de prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie, şi prin tratamentul medicamentos (cu insulină şi cu antidiabetice orale).
Studiu revoluţionar: vindecarea prin dietă
Persoanele supraponderale sau obeze cu diabet de tip 2 care reuşesc să dea jos între 10 şi 15 kilograme îşi pot normaliza nivelul glicemiei, relevă un studiu apărut în ultimul număr al revistei The Lancet. 86% din cei peste 300 de participanţi la studiu, cu vârste cuprinse între 20 şi 65 de ani, nu au mai avut nevoie de tratament, după ce au urmat o dietă hipocalorică pe parcursul unui an de zile. De altfel, medicii spun că prototipul de pacient cu diabet zaharat non-insulino-dependent îl reprezintă un pacient obez, adult, cu hipertensiune arterială şi dislipidemic (grăsimi crescute în sânge). Prezenţa obezităţii determină o rezistentă la acţiunea insulinei, crescând riscul de apariţie a diabetului. Relaţia dintre obezitate şi diabet este bidirecţională, astfel încât un pacient diagnosticat cu diabet poate câştiga în greutate dacă nu este bine tratat.
Complicaţii periculoase
Persoanele diagnosticate cu diabet trebuie să ştie că, indiferent de ce tip este acesta, sunt expuse riscului apariţiei unor complicaţii de natură să le afecteze diferite organe sau funcţii ale corpului.
Hiperglicemiile repetate, prelungite și dezechilibrul diabetului provoacă leziuni ale nervilor și vaselor și, ca rezultat, afectarea anumitor celule ale corpului, cu repercusiuni asupra mai multor organe. Astfel, complicațiile legate de diabet pot afecta: nervii, inima, arterele, ochii, mâinile, picioarele, rinichii sau dinții.
CIFRE
70% din cazurile de diabet afectează persoane trecute de 60 de ani.
17% mai multe cazuri de diabet se înregistrează la femei decât în rândul bărbaților.
425 de milioane de oameni suferă de diabet la nivel mondial.
Diabetul necontrolat zilnic poate duce la complicaţii cronice cu consecinţe grave: amputaţii, orbire, dializă şi chiar moarte subită prin infarct miocardic.
