Suntem foarte dispuși să asociem plasticul cu PET-urile și pungile, practic cu ambalajele, care ne produc atâtea neplăceri. Dar plasticul a intrat de mult în lumea arhitecturii şi designului, şi nu chiar oricum. Dacă eram obişnuiţi cu fel de fel de farfurii, boluri, tăvi, pahare, furculiţe şi linguri(ţe) din plastic în categoria bunurilor de larg consum, prin scaunele Louis Ghost, realizate în stil Ludovic al XV-lea de celebrul designer Philippe Starck din policarbonat colorat şi vândute în peste un milion de exemplare, plasticul a intrat la interior în categoria premium de lux.
A trecut perioada în care plasticul la interior era instantaneu ataşat de kitsch, însă şi acum trebuie atenţie întrucât linia de demarcaţie poate fi foarte subţire. Scaune, mese şi lămpi de lux din plastic se găsesc din abundenţă în diferite showroomuri (scaunele Louis Ghost sub brandul Kartel), la binecunoscutele magazine Kare sau la concept stor-uri, iar tot în domeniul interiorului firma Koziol este celebră pentru farfurii, boluri şi decoraţiuni din plastic de diferite forme, modele şi culori din categoria lux.
“Sunt împotriva obiectelor frumoase, le prefer pe cele bune”, spune Philippe Starck, cel care a inventat conceptul de design democratic ce are în vedere ca material în primul rând plasticul.
Pentru designerii de obiect, plasticul este unul dintre materialele favorite, întrucât este ieftin, poate fi lesne prelucrat, este, de asemenea, uşor.
Tot mai mulţi designeri reciclează și chiar upciclează plasticul, realizând accesorii sau decoraţiuni din PET-uri sau alte resturi de materiale plastice. Astfel de obiecte, de exemplu, se regăsesc din abundenţă la târgurile de bunuri de larg consum şi accesorii pentru casă organizate la Frankfurt, Tendence şi Ambiente, acesta din urmă fiind cel mai mare din lume pe acest segment. Chiar în situaţia în care competiţia cu foarte recomandatele materiale naturale (în special lemnul) este foarte strânsă, plasticul continuă să fie folosit cu deosebit succes la mobilier şi accesorii, acest fapt fiind dovedit de cele mai importante târguri din aceste domenii: Salonul de Mobilă de la Milano, imm şi SPOGA+GAFA de la Köln.
Mobilierul din plastic este foarte răspândit (uşor şi mai ieftin), cel pentru terasă şi grădină rezistând mult mai bine la intemperii.
Materialele textile din plastic sunt folosite pe scară largă şi apar atât la interiorul, cât şi exteriorul casei, în cadrul mobilierului, la sisteme de umbrire (jaluzele, obloane, rulouri, pergole etc.), diverse cuverturi, saltele, tapet etc. Chiar realizate din resturi de materiale plastice, însă cu creativitatea specifică designerilor, de multe ori astfel de accesorii sau decoraţiuni pot fi încadrate la categoria lux. Ca un exemplu sunt corpurile de iluminat şi lampadarele realizate din PET-uri, precum şi din plăcuţele de medicamente (blistere) de către designerii de la Walking Chair Design Studio din Viena (şi nu numai).
Aplicaţiile plasticului în ceea ce priveşte industria aparatelor electrice şi electrocasnice, pe care le găsim în numeroase ipostaze în toate locuinţele, sunt uriaşe. Astfel, întâlnim plasticul în special la măştile acestor aparate, dar şi pentru numeroase componente şi piese. Unele sunt în întregime din plastic, cum sunt întrerupătoarele şi prizele sau unele lămpi de iluminat.
Eficienţa energetică, precum şi maleabilitatea lor sunt calităţile principale care fac din masele plastice posibilele materiale ale viitorului în arhitectură şi design.
Marea problemă care se pune este vis-à-vis de ecologie, faptul de a fi reciclabil. Dar deja încă de pe acum se produc mase plastice reciclabile.
Imprimarea 3D
Specialiştii susţin că se aşteaptă o adevărată revoluţie industrială datorită imprimării 3D, de la care nu fac excepţie producerea mobilierului şi finisajele pentru amenajări, iar în această tehnologie materialul folosit este tocmai… plasticul!
Din punct de vedere tehnic, imprimarea 3D se obţine prin straturi (de material plastic) de imprimare bidimensională plasate unul peste celălalt. Această tehnologie nu numai că oferă numeroase posibilităţi de design – forme şi geometrii complexe, cavităţi, degajări şi piese în mişcare –, dar conduce la o importantă economisire de materiale. Acestea sunt concluziile de la diferite târguri şi forumuri, în care a fost detaliat impactul asupra designului de obiect, dar şi asupra celui de interior.
Imprimarea 3D le permite designerilor să lucreze mult mai liber. Astfel, nu mai există bariere tehnice, iar prin obiectele proiectate şi produse prin metode digitale se dezvoltă estetici total noi, de tip avangardist şi se schimbă abordarea asupra obiectelor (cum sunt concepute şi percepute).
Designerul francez François Brumet, de exemplu, dezvoltă posibilităţile imprimării 3D pentru proiectarea habitatului prin combinarea arhitecturii cu designul de interior. Proiectul „Printed Habitat” propune un model de garsonieră ce are integrate un duş şi un şifonier, un sistem care asigură o soluţie customizată pentru amenajarea unei încăperi. Sunt combinate diverse etape din proiect, precum realizarea structurii, executarea mobilierului potrivit, proiectarea instalaţiilor – sistemul electric şi cel sanitar.
